2020 – ca niciodată, Paștele catolic și Floriile ortodoxe sub semnul SOLITUDINII

viata invinge
pastele si floriile
Mulțumim pentru lectură și pentru că DISTRIBUI:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Paștele catolic 2020 – Milioane de credincioși catolici și reformați din întreaga lume sărbătoresc azi Învierea Domnului iar ortodocșii Floriile.

Un milion de români, alături de alți peste un miliard de credincioși catolici și protestanți din întreaga lume sărbătoresc astăzi, la 12 aprilie, Învierea Domnului.

Paștele pe care îl celebrează azi credincioșii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici va fi urmat, duminica viitoare, de sărbătoarea similară a creștinilor ortodocși.

Este însă o sărbătoare aparte anul aceasta, care se desfășoară în condiții nemaiîntâlnite. Ca niciodată, bisericile sunt goale, iar credincioșii sunt chemați să-l regăsească pe Dumnezeu în intimitatea ființei lor și a căminelor lor.

Bucuria Învierii își face loc în solitudine, trecând peste durerea zilelor acestora în care întreaga omenire suferă din cauza pandemiei.

Papa Francisc a celebrat sâmbătă seara Vigilia Pascală, iar lipsa credincioşilor, ca urmare a restricţiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19, a fost evidentă în momentele în care Sfântul Părinte a slujit aproape singur în imensa Bazilică Sfântul Petru.

La slujba prin care este adusă vestea Învierii lui Iisus Hristos au fost prezenţi doar câțiva demnitari şi credincioşi, într-o biserică ce poate primi mii de vizitatori.

Iar Piața San Pietro a fost lipsită de miile de pelerini care în anii trecuți o umpleau cu ocazia celei mai mari sărbători a creștinătății.

„Să fim solitari și solidari”, acesta a fost mesajul Vaticanului pentru cei peste un miliard de credincioși din toată lumea de acest Paște ieșit din comun, în care oamenii sunt blocați în case de teama infectării cu noul coronavirus.


O ”rugăciune atee” să spunem în tăcere alături de rugăciunile dreptcredincioșilor de astăzi:

”Nu credem cu toată puterea în Dumnezeu nici când El ne arată Măreția Sa, nu credem nici atunci când ne pretindem creștini și călcăm pragurile templelor sau ne umplem casa cu podoabe religioase, nu credem cu adevărat nici atunci când vălul Morții se întinde peste întreaga umanitate cu epidemii înfricoșătoare.

Credem doar în visurile noastre cele mai ascunse și mai puternice. Așadar, să ne fie visul nostru acum cel mai puternic și unit, ca o rugăciune comună, salvarea vieții pe Pământ.

Dacă suntem fără religie sau fără credință, măcar să nu fim și fără strop de suflet. Dacă nu avem frică de nimic, acest nimic să nu stea în calea faptelor noastre bune. Dacă pretindem că noi suntem Dumnezeul vieții noastre, atunci să ne comportăm ca atare, să ne asumăm dumnezeirea aceasta și să vedem în dreptcredincioșii adevărați, puțini câți or fi, lumină și nu înjosire. Dacă ne putem naște, crește, bucura, suferi și muri împreună, ne putem și ruga împreună”


Pentru ortodocși

RUGĂCIUNEA DE FLORII 


“Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru Cel ce ești întru cele înalte cu Tatăl și ești purtat pe aripi de Heruvimi și cântat de Serafimi, care în zilele venirii Tale în trup ai binevoit pentru a noastră mântuire a ședea pe mânzul asinei şi ai primit binecuvântarea pruncilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu șase zile de patimă cea de bunăvoie, că să mântuiești lumea prin Cruce, prin îngroparea şi Învierea Ta!

Și precum atunci oamenii, care şedeau în întuneric si în umbra mortii, având ramuri de copaci şi stâlpări de finic, Te-au întâmpinat pe Tine, Fiul lui David, mărturisindu-Te, aşa şi pe noi, care acum în această zi de înainte prăznuire, purtând în mâini stâlpări şi ramuri de copaci, păzeşte-ne şi ne mântuieste.

Rugăciune de Florii. Si precum acele popoare si copiii Ti-au adus Osana, învredniceste-ne și pe noi să Te slăvim în psalmi şi cântări duhovniceşti, cu suflete curate şi buze neîntinate, în aceste zile ale patimilor Tale şi să dobândim, fără de osândă, a ne împărtăsi de bucuria Sfintei Învierii Tale si să cântăm si să proslăvim Dumnezeirea Ta, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte si cu Preasfântul și Bunul și de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum și pururea şi în vecii, vecilor. Amin”.

Cu o săptămâna înainte de Patimile Sale, Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, pe un asin înconjurat de cei 12 Apostoli. Mulțimea, recunoscându-L că fiind adevăratul Mântuitor, L-a întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie.

Din punct de vedere liturgic, din această zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioșii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte și Înviere.


Rugăciunea pentru încetarea epidemiei

„Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ești bogat în milă și, cu purtarea Ta de grijă cea înțeleaptă, ocârmuiești viața noastră, ascultă rugăciunea noastră, primește pocăința noastră pentru păcate, oprește noua boală molipsitoare (noua epidemie), precum ai încetat pedepsirea poporului Tău în vremea regelui David.

Cel ce ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, dăruiește însănătoșire celor cuprinși de boală, ridicându-i grabnic din patul durerii, ca să Te slăvească pe Tine, Mântuitorul cel Milostiv, iar pe cei sănătoși îi ocrotește de orice boală.

Binecuvintează, întărește și păzește, Doamne, cu harul Tău, pe toți cei care, cu iubire de oameni și jertfelnicie, îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale.

Îndepărtează toată boala și suferinţa din popor și ne învață să prețuim viața și sănătatea ca daruri ale Tale.

Dăruiește-ne, Dumnezeule, pacea Ta şi umple inimile noastre de credință neclintită în ocrotirea Ta, de nădejde în ajutorul Tău și de dragoste față de Tine și de aproapele.

Că al Tău este a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor”.


În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim.

Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post.


De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr.

În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc.

După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Ortodocşii sărbătoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează, din Săptămâna Mare, sunt unele ale tristeţii.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toţi cei patru evanghelişti, Ioan, Luca Matei şi Marcu. În Noul Testament se scrie că apostolii au întins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a aşezat Mântuitorul.

Acest gest a fost interpretat ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ.

Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează, astfel, noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi.

Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului.

Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli.

Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În seara din ajunul Floriilor se organizează un pelerinaj sau o procesiune, care porneşte de la o biserică şi se sfârşeşte la o alta, în amintirea ieşirii oamenilor în întâmpinarea Domnului, pe drumul său spre Ierusalim.

Pelerinajul are şi rolul binecuvântării oraşului. Duminica Floriilor este şi prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brânduşa, Lăcrămioara ori Margareta. În acest an, Floriile, ca şi Paştele, sunt sărbătorite în aceeaşi zi de ortodocşi şi de catolici.


Obiceiuri şi tradiţii

De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei.

De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim.

Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă “de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an.

Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit.

După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor.

Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească. La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia.

Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini.

La popoarele slave este obiceiul ca apropiaţii să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

În sâmbăta Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor, împărţind plăcinte de post.

În sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele.

Una dintre fete, numită “Lazăriţa”, se îmbrăca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

Aproape 1,5 milioane de cetăţeni români, respectiv 650.000 de bărbaţi şi 850.000 femei, poartă nume de floare.

Din totalul româncelor, 145.000 se numesc Viorica, alte 130.000 de femei – Florentina, 91.000 se cheamă Florica, iar 73.000 poartă numele Camelia.

Dintre bărbaţii ce îşi aniversează onomastică cu ocazia sărbătorii Floriilor, 336.000 poartă numele Florin, 145.000 pe cel de Viorel, iar 54.000 se numesc Florian.

Acestora li se adaugă aproximativ 9.000 de români ce poartă numele Mugurel, precum şi cei peste 2.300 de bărbaţi ce se numesc Trandafir. Un singur român poartă numele de Floricică.

De fapt, această zi era iniţial dedicată zeiţei romane Flora, însă, după un timp, ea s-a celebrat în amintirea intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Inițial, ziua era dedicată zeiţei române Flora, conform tradițiilor populare. Aceasta era considerată zeița florilor, dar și a rodirii cerealelor, pomilor fructiferi și a plantelor din grădini.


Tradiții de Florii

Conform tradițiilor, de Florii mormintele trebuie curăţate şi stropite cu apă sfinţită. De asemenea, crucile trebuie împodobite cu flori de primăvară şi cu crenguţe sfinţite de salcie după care plăcinte și gogoși trebuie date de pomană,  pentru sufletele celor decedați. Obiceiurile populare transmit și că fetele nu trebuie să îşi spele părul în această zi.

Alt lucru transmis în popor este că gospodăria nu se stropește cu parfum, ci cu apa sfințită luată de Bobotează, pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul.


2020 – nimic nu mai este cum a fost

Biserica Ortodoxă anunță noi reguli pentru sărbătorile de Florii și de Paște. Pelerinajul de Florii nu se mai ține anul acesta, iar în noaptea de Înviere, credincioșii pot ieși în fața casei cu o candelă sau lumânare, pentru a primi Lumina Sfântă.

Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta. Ramurile de salcie vor fi binecuvântate în biserică și vor fi distribuite de către voluntari credincioșilor din parohie care solicită acest lucru. Voluntarii vor purta măști și mănuși de protecție.

Spovedania și împărtășirea se pot face la domiciliu. Preotul poate intra în casă cu încălțăminte de unică folosință și mască, va folosi doar cartea de cult și epitrahil și trusa liturgică pentru împărtășanie. Trusa va fi dezinfectată înainte și după folosire.

Lumina Sfântă va fi adusă cu avionul de la Ierusalim sâmbătă seara, apoi va fi distribuită eparhiilor din țară. Voluntari cu mască, mănuși și ecuson o vor distribui numai credincioșilor care solicită acest lucru și îi așteaptă în fața locuinței cu o candelă sau lumânare.

Slujba de Înviere, la care anul acesta nu participă credincioși, va începe la ora 00.00, în afara lăcașului de cult.

În timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârșește slujba Învierii, credincioșii pot ieși la ferestre și la balcoane sau în curțile caselor lor, adresând salutul Hristos a Înviat!”.

În prima zi de Paște, începând cu ora 06.00, voluntarii vor oferi credincioșilor vârstnici și bolnavi Paștile, adică pâinea binecuvântată și stropită cu aghiazmă și vin, precum și pachete cu daruri alimentare.


Să mai spui astăzi cuiva Paște fericit sau Florii cu bucurie, pare o impietate când sute de mii de morți și sute de mii de bolnavi nu au cum să împărtășească alături de noi ziua aceasta dar, NIMIC nu ne poate lua SPERANȚA și doar credința ne mai poate ajuta.

Lecția despre viață și Lumină este astăzi, despre Înviere și despre Înflorire…

Facebook Comments

Mulțumim pentru lectură și pentru că DISTRIBUI:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.