2770 ani de la fondarea Romei, 21 Aprilie 753 î.d.H.

Situat pe malul fluviului Tibru, oraşul Roma are o istorie îndelungată fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice şi a Italiei moderne. Roma are o populaţie de peste trei milioane de persoane. Aria metropolitană are o populaţie de circa 4 milioane de locuitori. Este capitala regiunii Lazio şi a Provinciei Roma. Primarul Romei este Virginia Raggi.

Roma este un important centru turistic. Printre monumentele cele mai faimoase se numără Colosseumul şi Columna lui Traian. O enclavă a Romei este şi statul Vatican, un teritoriu suveran al Sfântului Scaun situat într-un cartier roman. Este cel mai mic stat din lume, şi capitala singurei religii care are reprezentare în Naţiunile Unite (ca un stat observator non-membru).

Roma, Caput mundi („Capitala lumii”), la Città Eterna („Oraşul etern”), Limen Apostolorum („Pragul apostolilor”), la città dei sette colli („Oraşul celor şapte coline”) sau, pur şi simplu, l’Urbe („Oraşul”), este profund modernă şi cosmopolită. Ca unul dintre puţinele oraşe mari ale Europei care a supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial relativ puţin afectat, centrul Romei rămâne renascentist şi baroc în esenţa sa. Centrul Istoric al Romei este pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Conform legendei, Roma a fost întemeiată de gemenii Romulus şi Remus pe 21 aprilie 753 i.Hr., şi dovezile arheologice sprijină teoria conform căreia Roma s-a dezvoltat pornind de la aşezări pastorale pe Dealul Palatin, construite în zona viitorului Forum Roman, şi care au stat la baza noului oraş în secolul VIII i.Hr.. Oraşul avea devină capitala Regatului Roman (condus de o succesiune de şapte regi, conform tradiţiei), a Republicii Romane (din 509 i.Hr. – 27 i.Hr., guvernată de Senat), şi, în final, a Imperiului Roman (din 27 i.Hr., condus de un împărat); aceste succese au depins de cuceririle militare, de dominaţia economică, precum şi de asimilarea selectivă a civilizaţiilor învecinate, în mod notabil, etruscii şi vechii greci. În anul 64, în timpul domniei lui Nero, o mare parte a oraşului a fost mistuită de incendiu. Oraşul a fost reconstruit în timpul Flaviilor, dar mai ales în timpul împăraţilor Traian, Adrian şi Caracalla.

De la fondarea Romei în 753 i.Hr., oraşul a rămas neînfrânt din punct de vedere militar (deşi a pierdut câteva bătălii), până în 386 i.Hr., când Roma a fost ocupată de celţi (unul dintre cele trei triburi principale ale galilor) şi, apoi, recuperată de romani în acelaşi an. Conform legendei, galii s-au oferit returneze Roma populaţiei sale în schimbul a cinci sute de kilograme de aur, dar romanii au refuzat, preferând şi recapete oraşul luptând mai degrabă decât recunoască o înfrângere. Totuşi, în analele Romei se spune răscumpărarea a fost plătită şi, în timp ce un senator roman a protestat în faţa conducătorului galilor (Brennus), spunând greutăţile folosite pentru măsurarea răscumpărării nu sunt exacte, Brennus şi-a aruncat sabia peste greutăţi şi a rostit celebrele cuvinte: „Vae victis” (vai de cei învinşi).

Dominaţia romană s-a extins asupra majorităţii Europei şi malurilor Marii Mediterane, în timp ce populaţia ei depăşea un milion de locuitori. Timp de aproape o mie de ani, Roma a fost cel mai mare, mai bogat şi mai important din punct de vedere politic oraş al lumii occidentale, rămânând astfel şi când a început declinul imperiului şi împărţirea sa în două, chiar dacă, până la urmă, şi-a pierdut statutul de capitală în detrimentul oraşului Milano şi, apoi, Ravenna, fiind depăşită ca prestigiu de capitala Imperiului Roman de Răsărit, Constantinopol.

Roma a fost construită pe şapte coline.
Toate cele şapte coline sunt la est de răul Tibru, în italiană Tevere. Ele au un rol deosebit de important în mitologia, religia şi politică Romei antice. Prin tradiţie, oraşul a fost fondat de Romulus pe dealul Palatin (Mons Palatinus).

Iată lista celor şapte coline:

Aventin (Mons Aventinus), în italiană Aventino.
Palatin (Mons Palatinus), în italiană Palatino. Pantele sale occidentale poartă numele Germalo (Cermalus)
Quirinal (Collis Quirinalis), în italiană colle Quirinale. Cuprinde şi înălţimile secundare ale Collis Latiaris, Collis Mucialis şi Collis Salutaris.
Viminal (Collis Viminalis), în italiană colle Viminale.
Caelius (Mons Caelius), în italiană Celio. Pantă sa orientală purta denumirea de (Caeliolus), în italiană Celiolo.
Esquillin (Mons Esquilinus), în italiană Esquilino. Sunt cunoscute ramificaţiile sale (Oppius), (Cispius) şi (Fagutal), în italiană Oppio, Cispio şi Fagutale.
Capitoliu (Mons Capitolinus), în italiană colle Campidoglio. O sa (Asylum) desparte coamă nordică (Arx) de cea sudică (colina Capitolium propriu-zisă).

A mai existat o colină separată, care nu este cuprinsă în lista celor şapte coline (colle Velia), netezită în secolul al XX-lea, pentru deschiderea drumului spre Forul Imperial.

A mai existat un lanţ de dealuri care lega pantele Capitoliului cu cele ale Quirinalului, escavat în secolul al IIlea, pentru a se putea construi complexul ce cuprinde Forul lui Traian. Dealul ce apare în inscripţia de pe Columna lui Traian, cu o înălţime considerabilă, este interpretat fiind acest deal dispărut. (sursa wikipedia)

_________________________________________

Orice sugestie sau comentariu ne-ar ajuta să îmbunătățim ziarul. Iar dacă poți considera articolul interesant și demn să îl afle și alții, te rugăm să îl distribui, ai aici mai jos butoanele anume. Mulțumim.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.