Numeroase temeri au apărut în cadrul lumii ortodoxe, după anunțul rupturii relațiilor dintre Patriarhatul Moscovei și cel al Constantinopolului
Între strigăte de alarmă și apeluri la unitate, numeroase temeri au apărut în cadrul lumii ortodoxe, după anunțul rupturii relațiilor dintre puternicul Patriarhat al Moscovei și istoricul Patriarhat al Constantinopolului, scrie AFP.
Biserica Ortodoxă Română nu a publicat încă o poziție oficială, mărginindu-se să publice comunicatul Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice. De la București, directorul Institutului Europei al Academiei de Științe din Rusia, Alexei Gromîko, a declarat că poziția BOR „ar putea juca un rol important în rezolvarea acestei probleme”.
„Lumea ortodoxă se află în pragul unei scindări. Poziția pe care o va lua Biserica Ortodoxă Română ar putea juca un rol important în rezolvarea acestei probleme”, a delcarat Gromîko, la la forumul diplomatic internațional de la București dedicat aniversării a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și România (sursa – vestidinrusia.ro ).
Aceste declarații vin după ce, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Minsk (Belarus), Biserica ortodoxă rusă a decis luni să rupă toate legăturile cu rivalul său istoric din Constantinopol.
Tensiunile erau așteptate după recunoașterea de către Constantinopol, săptămâna trecută, a unei Biserici independente în Ucraina, o decizie care pune capăt la 332 de anin de tutelă religioasă rusească în această țară și care a provocat furia Moscovei.
Ortodocșii din Ucraina sunt divizate: o parte dintre credincioși sunt fideli Patriarhatului Moscovei iar o alta se revendică de la Patriarhatul Kievului, autoproclamat după independența țării în 1991 și care până în prezent nu era recunoscut de nicio altă biserică ortodoxă din lume.
Rivalitatea dintre cele două Biserici a fost exacerbată de criza ruso-ucraineană, marcată de anexarea peninsulei Crimeea în 2014 și de conflictul cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, soldat cu peste 10.000 de morți.
După anunțul ruperii legăturilor dintre Moscova și Constantinopol, președintele ucrainean Petro Poroșenko a afirmat că Biserica rusă se îndreaptă spre „autoizolare și un conflict cu ortodoxia mondială”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a declarat preocupat de această ruptură și și-a exprimat speranța că interesele Patriarhatului Moscovei vor fi „respectate” iar „înțelepciunea va prevala”.
Război al sinoadelor
Dincolo de relațiile tensionate dintre Moscova și Kiev, ruperea completă a legăturilor dintre Constantinopol și Moscova ar putea amenința unitatea lumii ortodoxe, care adună 250 de milioane de credincioși în întreaga lume.
Cotidianul rus RBK se declara îngrijorat marți de un posibil „război al sinoadelor”, adunările ecleziastice ale fiecărui Patriarhat recunoscut drept independent.
Cita de RBK, expertul rus Roman Lunkin a afirmat că situația actuală ar putea antrena apariția a „două lumi ortodoxe antagoniste”, una fidelă Moscovei, care revendică cel mai mare număr de credincioși, și alta loială Constantinopolului, care se bucură de legitimitate în calitate de primul Patriarhat al istoriei.
Cotidianul Izvestia vorbește despre amenințarea „distrugerii unității lumii ortodoxe” și consideră decizia Moscovei drept una dintre „zilele cele mai sumbre din istoria ortodoxiei”.
Izvestia reamintește precedentele mari schisme ale creștinătății, în 1054 între ortodocși și catolici și 1517 între catolici și protestanți. Potrivit sursei citate această ruptură împinge acum „ansamblul lumii ortodoxe să aleagă” între Constantinopol și Moscova.
Cotidianul guvernamental Rosiskaia Gazeta își exprimă regretul că de acum credincioșii rușu nu se vor mai putea ruga în mănăstirile de pe Muntele Athos, în Grecia, aflat sub jurisdicția Patriarhatului Constantinopolului.
Apeluri la unitate – Lumea ortodoxă era și ea împărțită între reflexie și apeluri la unitate.
„Nu suntem într-o logică pentru sau împotriva. Suntem pentru unitatea Bisericii, armonie, responsabilitate, loialitate față de ordinea canonică și împotriva a tot ceea ce divizează și conduce la pericolul unei rupturi”, a afirmat Patriarhul sârb Irineu într-un interviu.
Acesta a precizat însă că recunoașterea unei biserici independente în Ucraina este „o decizie care duce la ruptură” și „care deschide de manieră directă și fără ambiguități posibilitatea unor noi diviziuni în sânul altor biserici” din lume.
Patriarhatul Georgiei a anunțat organizarea unui sinod pentru a decide o poziție. Biserica finlandeză, dependentă de Patriarhatul Constntinopolului, a afirmat că speră să-și conserve legăturile cu Moscova, în ciuda rupturii.
Interogate de AFP, Biserica ortodoxă poloneză și Patriarhatul Bulgariei nu au dorit să se pronunțe asupra acestei rupturi atât timp cât nu le-a fost comunicată o decizie oficială.
