Ajunul Craciunului – obiceiuri, tradiţii, ritualuri

Moş Ajun se spune ar fi fost frate geamăn cu M Crăciun, ar fi fost ultimul dintre apostoli. Maica Domnului, înainte de a naşte, a cerut ajutor lui M Ajun, dar acesta, considerânduse prea sărac, a trimis-o către fratele sau mai înstărit, Moş Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era M Crăciun. În noaptea de Ajun nu e bine dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele şi pe care aceştia l-au încălzit cu suflarea lor. Se spune că, în Ajun de Crăciun, cerurile se deschid dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioşi şi buni la suflet.
Mersul cu icoana era practicat de băieţii din corul bisericii, acum, de preot însoţit de dascăl. Ei colindă din casă în casă, stropind cu aghiazmă casa şi locatarii şi cântând troparul Naşterii Domnului.
În Ajun, copiii merg la colindat, mai întâi cei mici, apoi, în seara de Ajun, le urmează copiii şcolari care colindă la fereastră şi primesc nuci şi colaci; ultimii, şi cei mai aşteptaţi, sunt flăcăii. Aceştia sunt cel mai bine primiţi în casele cu fete de măritat; unii dintre ei duc o stea în vârful unui par, iar în stea, simbol al astrului care i-a călăuzit pe Cei trei Crai de la Răsărit către ieslea în care s-a născut Iisus, o lumânare luminează scena biblică.
În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea şi un dulce tradiţional, numit  „scutecele lui Iisus” sau „pelincile Maicii Domnului”, din turte subţiri, coapte pe plită şi umplute cu o crema obţinută din sămânţa de cânepă zdrobită. Când se matură seara, gunoiul nu se da afară, ca  nu ai supărări şi pagube la vite. Coşurile se mătură şi funinginea se aruncă în vie, ca  încarce via cu struguri. Găinilor li se mănânce din sită, ca  se ouă mult.
În zona Olteniei, tradiţiile de Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare. În ajun are loc scormonitul în foc, unde toţi membri familiei, indiferent de vârstă, dau cu joarda în foc şi spun:
Bună ziua lui Ajun/-i mai bună-a lui Crăciun/Porcii graşi şi unturoşi/Şi oamenii sănătoşi. /Oile lânoase, vacile lăptoase/Caii-ncurători, boii trăgători/Câte scântei, atâţia miei şi purcei.
Aceste versuri au menirea protejeze gospodăria de boli şi aducă un an nou bogat şi roditor. Câteodată sunt invitaţi şi colindătorii facă acelaşi lucru.
În Transilvania există şi obiceiul mersului “cu capra” – un tip de colindat la care participă flăcăii dar şi tinerii însuraţi; un tânăr se deghizează în capră şi face doar năzbâtii în casa celor ce sunt colindati. Colindătorii se numesc piterei sau pizerei şi sunt conduşi de un vătaf.
Femeile din Moldova coc un colac în formă de cifra 8, care în primăvară, va urma fie afumat şi pus între coarnele boilor ce ară pământul. Masa de Crăciun urmează conţină 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din carne de porc, sacrificat cu câteva zile  înainte. Nimeni nu mănâncă până când preotul nu vine sfinţească bucatele.
Banatulîn Ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine fie luminos şi spornic.
În Bucovina, se crede toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii dispară iar satul fie curat în noaptea de Crăciun; de asemenea se spune este un mare păcat dacă o gospodărie are uşa închisă în Ajunul Crăciunului şi nu poate -i primească pe colindători. Suceava şi Fălticeni – este specific jocul căiuților conduşi de un vătaf. Malanca, o formă de teatru popular, întâlnită în special în zona cursului superior al răului Suceava. Personajele malăncii – baba şi moşneagul, doctorul, popa, capra şi ciobanul, căiuţii, ursul, cerbul şi negustorul, au tentă satirică, având rolul de a spune lucrurilor pe nume şi de „a amendanăravurile societăţii.
Evreii din zonă au Hanuka, o sărbătoare veselă, de familie, în care copiii primesc daruri şi dulciuri, desertul tradiţional al acestei sărbători fiind gogoaşa umplută cu gem.
Polonezii din Bucovina,  sub faţa de masă  pun fân pentru a aminti de ieslea în care s-a născut Iisus, iar cina începe cu „oplatek”- împărţirea azimei de către capul familiei, apoi se fac urări.
Armenii sărbătoresc Naşterea şi Botezul Domnului în dată de 6 ianuarie.
Din acest lanţ de obiceiuri nu puteau, fireşte, lipsească Moşii de Crăciun, pentru românii îi pomenesc pe cei adormiţi la fiecare mare praznic. De aceea şi în ziua de Ajun se împart pentru morţi colăcei, turte şi poame fierte. La masa din Ajun se pun: sare, peste, grâu şi un pahar cu apă deoarece se crede vin morţii familiei şi mănâncă din ele.
Băţul de colindat. Cu colinda (boata, băţul de colindat) este bine -i dai unui miel sau unei vite peste picioare pentru ca -i treacă orice boală de care este suferind. Sau -i dai unei vite cu viţel în burtă cu colinda peste picioare iasă viţelul frumos şi sănătos.
Dacă vrei ai copii sănătoşi tot anul ce va urma, trebuie le dai mănânce dovleac copt în seară de Ajun.
În ziua de Crăciun, dacă în gospodărie este vreun animal deocheat, se ia apă de la vasele din bucătărie, lăsate nespălate din Ajun, şi se spală vita sau oaia bolnavă cu credinţa că aceasta se va însănătoşi.
În dimineaţa zilei de Ajun, când se taie porcul, oamenii merg la vecini şi se aşază pe paie … stea cloştile. Se zice dacă se aşază o femeie cloşcă va scoate puicuţe şi dacă se aşază un bărbat o iasă cocoşei.
În intervalul de la Crăciun şi până la Bobotează nu se toarce în casa unde este o fata mare, deoarece se crede aceasta nu se va mărită nici în anul care vine.
Dacă în Ajunul Crăciunului nu ai făcut un cadou cuiva, nu vei avea un an prosper.
Cel ce nu primeşte colindătorii şi nu îi recompensează, nu va avea recolta bună şi nici belşug în casă.
Dacă în Ajunul Crăciunului mănânci mere, atunci vei fi sănătos tot anul.
Lumânările aprinse în noaptea de Ajun trebuie fie lăsate se stingă singure, pentru a avea un an bun.
Sub brad se pune un colac, un cârnat şi o sticlă de răchie, daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun grăunte şi fân.
Atenţie! În Ajunul Crăciunului nu se nimic cu împrumut, deoarece se consideră acei care vin ceară vor aibă noroc la furtişaguri tot anul care vine, nu fie prinşi. (Sursă internet)

Sursa foto. Muzeul National al Hartilor si Cartii vechi.

Sursa informații: http://traditii-superstitii.ro/traditii-obiceiuri-si-superstitii-in-ajunul-craciunului/; http://www.divahair.ro/timp_liber/traditii_si_superstitii_in_ajunul_craciunului:_ce_sa_faci_si_ce_sa_nu_faci_pe_24_decembrie;   http://www.b365.ro/ajunul-craciunului-2015-24-decembrie-traditii-si-obiceiuri-de-ajunul-craciunului_241425.html

Nicoleta Barbu

Facebook Comments