Astăzi 14 Decembrie: ”reforma” codurilor penale. Printre obiective, pragul la abuzul în serviciu

Camera Deputaților a adoptat miercuri și ultimele două reglementări din pachetul cu trei proiecte de modificare a legilor Justiției, dar maratonul  PSD – ALDE de “reformare” a legislației în domeniu continuă.

Comisia Iordache își reia lucrările joi, la ora 11.00, pentru a începe dezbaterea amendamentelor la Codul penal și Codul de procedură penală.

Printre articolele vizate se numără redefinirea abuzului și neglijenței în serviciu, a căror miză este salvarea de la condamnare cu închisoarea a mai multor parlamentari, primari și președinți de consilii județene.

Conform unei decizii CCR, parlamentarii trebuie să stabilească un prag minim de la care abuzul în serviciu este considerat infracțiune. În OUG 13, acest plafon fusese fixat la 200.000 de lei, adică peste prejudiciul de 108.000 lei calculat de procurori în Dosarul Bombonica.

În acest caz penal, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu, pentru că ar fi determinat-o pe șefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să plătească două angajate, timp de peste șase ani, deși acestea lucrau la organizația locală a PSD, condusă pe atunci de actualul lider PSD. Dosarul se află în instanță.

Dezbaterea codurilor penale a fost anunțată oficial abia miercuri, însă acest lucru era de așteptat încă de luna trecută, când plenul comun al Parlamentului a aprobat o mențiune în regulamentul Comisiei speciale ce-i acordă acesteia monopolul dezbaterii pe toate “actele normative cu incidență asupra Justiției”.

Cum se poziționează partidele față de redefinirea abuzului în serviciu

Două sunt elementele pe care se diferențază pozițiile partidelor – valoarea pragului și pedeapsa.

Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege. Instituția insistă că nu e nevoie de prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. În ceea ce privește pedeapsa, Minsiterul Public dorește menținerea prevederilor actuale: închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

USR, PNL și PMP propun și ele variante fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.

UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi reducerea pedepsei – închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) dorește un prag echivalent cu 10 salarii minime pe economie și conservarea pedepselor actuale.

PSD, care a elaborat și adoptat OUG 13 cu prag de 200.000 de lei, oscilează în declarații. Ultima sa variantă, declarată de Florin Iordache, ar fi asemătoare celei propuse de UNJR – 10 salarii minime.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici