Karma sau „Bine faci, bine găsești.” Cazuri reale
Karma se referă la principiul spiritual al cauzei și efectului și filosofia aceasta se bazează pe ideea simplă că norocul și fericirea sunt obținute prin intenții și fapte bune, în vreme ce faptele rele și intențiile necurate vor genera efecte contrare. Principul karmic este întâlnit în multe ideologii și sisteme religioase și, chiar dacă este asociat culturilor asiatice în special, este larg răspândit inclusiv în România.
De altfel, este explicabil: conceptul karmic se traduce foarte ușor în română prin proverbul „Bine faci, bine găsești.” Opusul său nu mai trebuie rostit, căci este evident. Dar, ca să evidențiem și mai bine ce înțelegem prin karma, vă prezentăm în continuare câteva incidente foarte interesante care demonstrează că destinul „nu uită și nu iartă”.
China încearcă să omoare întreaga populație de vrăbii ca să crească producția de orez, dar – în schimb – exterminarea vrăbiilor duce la explozia numărului de lăcuste, care devorează culturile de orez, provocând moartea a 20 de milioane de oameni.
În 1958, la începutul „Marelui Salt Înainte”, China a declanșat Marea Campanie a Vrăbiilor (cunoscută în popor ca „Omoară o vrabie”, cu numele oficial de Campania celor Patru Molime).
Principalul scop al acestei acțiuni a fost eliminarea șobolanilor, muștelor, țânțarilor și vrăbiilor, ființe văzute ca neigienice și (în special vrăbiile) consumatoare de orez.
Numai că exterminarea vrăbiilor a produs un dezechilibru ecologic care a provocat înmulțirea necontrolată a insectelor mâncătoare de cereale.
Populația s-a mobilizat pentru eradicarea păsărilor, urmărindu-le până la extenuare și forțându-le să cadă pe pământ din cauza oboselii. Odată căzute, erau prinse și omorâte, iar cuiburile lor – cu ouă și pui – distruse.
Chinezii erau răsplătiți și avansați în funcție de numărul de vrăbii omorâte. Dar această acțiune a avut un efect pe care nimeni nu îl anticipase.
Autoritățile și-au dat seama că vrăbiile se hrăneau de fapt cu insectele care consumau orezul și au ordonat încetarea campaniei de exterminare a păsărilor. Cu toate acestea, deja era prea târziu.
Populația de lăcuste scăpase de sub control, ceea ce a făcut ca devastatoarea Foamete a Chinei să înghită încă 20 de milioane de suflete.
După ce a fost bătut de un șofer, un câine maidanez s-a întors cu o haită de câini fără stăpâni care au ros ștergătoarele de parbriz și spoilerul mașinii omului.
S-a întâmplat tot în China, dar în zilele noastre. După ce un bărbat a bătut un câine care se afla pe locul său de parcare, animalul i-a devastat acestuia mașina împreună cu o haită de câini, rozându-i ștergătoarele de parbriz și spoilerul.
Vecinii au fost cei care l-au anunțat pe proprietarul mașinii de răzbunare incredibilă a câinelui, pe care au și imortalizat-o în câteva fotografii.
După ce a terorizat un cuplu, rasistul și adeptul ideologiei supremației rase albe Craig Cobb a acceptat să facă un test care a dezvăluit că avea ADN de negru în proporție de 14%.
În 2013, Cobb a apărut la o emisiune TV, unde a fost pus față în față cu un cuplu interrasial. Cele două persoane afirmau că fuseseră amenințate de Cobb. În luna noiembrie a aceluiași an, Cobb a fost de acord să facă un test ADN.
Rezultatele arătau că acesta avea 14% ADN sub-saharian. Cobb a catalogat analizele drept „eroare statistică” și și-a făcut pe cont propriu un alt studiu care arăta că avea 3% ADN provenit din Peninsula Iberică.
Armata sovietică a antrenat câini kamikaze care să se apropie de pozițiile inamice pe câmpul de luptă, unde să fie aruncați în aer. Din cauza fricii, câinii se întorceau spre tranșeele rușilor, omorându-i de fapt pe aceștia.
Câinii anti-tanc au fost antrenați să care încărcături explozive în apropierea tancurilor, vehiculelor blindate și a altor ținte. Au fost folosiți de trupele ruse între 1930 și 1996.
Scopul era ca animalele să ajungă până la ținte, unde să lase bombele, iar apoi să se retragă la bază, în timp ce bombele erau detonate. Cu toate acestea, după multe eșecuri, acțiunea a fost înlocuită cu detonarea la impact, omorând câinii pe loc.
Și insurgenții irakieni au încercat să utilizeze această tactică în anii 2000.
Eficiența câinilor anti-tanc a fost subiect de controversă zeci de ani. Primul grup folosit a arătat că această tactică avea probleme serioase, deoarece o mulțime de câini trimiși spre pozițiile inamice se întorceau în propriile tranșee, omorând soldații ruși la detonarea bombelor.
Cei care au avut curajul să aducă critici programului au fost persecutați de contraspionajul militar.
În 2011, un doctor a fost salvat de omul pe care îl salvase de la moarte în urmă cu 30 de ani.
După ce a salvat viața unui bebeluș născut prematur în urmă cu mai bine de 30 de ani, dr. Michael Shannon a avut parte de o doză maximă de noroc când a rămas blocat într-o mașină în flăcări, după un accident petrecut în 2011.
Unul dintre pompierii care l-au descarcerat pe dr. Shannon era același băiat, Chris Trokey.
Tratamentul de recuperare a dr. Shannon a durat 40 de zile și imediat după aceea și-a dat seama cine fusese, de fapt, salvatorul său. La naștere, Trokey avea numai 1.5 kg, iar medicii i-au dat 50% șanse de supraviețuire, dar dr. Shannon s-a străduit să îl țină în viață pe bebeluș.
Cea mai ghinionistă câștigătoare la loto
După ce i-a ascuns soțului ei faptul că a câștigat 1,3 milioane de dolari la loto, americanca Denise Rossi a fost obligată de instanță să-i cedeze întregul câștig celui de care între timp a divorțat.
Rossi, împreună cu mai mulți colegi de serviciu, participa în mod regulat la extragerile loto, fiecare membru al grupului contribuind cu 5 dolari.
După ce norocul a dat peste ei și au câștigat împreună 6,68 de milioane de dolari, lui Denise Rossi i-au revenit 1,3 milioane. Însă femeia nu avea nicio intenție să împartă banii cu soțul ei și, la doar o lună după eveniment, Rossi a intentat divorț.
Mai mult, femeia chiar a cerut sfatul oficialilor loteriei, pentru a afla cum poate ține banii departe de soțul ei. Și, pentru a nu-i da nimic de bănuit bărbatului, în corespondența cu angajații loteriei, Rossi a folosit adresa poștală a mamei sale.
Cu toate acestea, nu a putut ține secret câștigul, iar în 1996 tribunalul a obligat-o să-i plătească fostului soț întreaga sumă, în baza unui articol din Codul Familiei, care îi penalizează pe soții care falsifică sau ascund informații cu privire la banii și bunurile pe care le dețin.
Deși Rossi a susținut că a ieșit din grup înainte să câștige la loto și că a primit în dar o proprietate din partea colegilor, tribunalul nu i-a dat crezare și a obligat-o să îi plătească fostului soț 1,3 milioane de dolari.
Pentru unii mumă, pentru alții ciumă
În 1349, armata scoțiană a încercat să profite de epidemia de ciumă din Anglia și a invadat țara. Scoțienii priveau ciuma ce îi decima pe englezi ca pe o pedeapsă din partea lui Dumnezeu și au atacat exact în momentul în care englezii erau cei mai slăbiți.
Dar, de îndată ce au ajuns, soldații au început să se îmbolnăvească și ei, iar aproape 5.000 dintre ei au murit în timpul retragerii.
Și pentru ca lucrurile să fie și mai grave, soldații nu și-au dat seama că au „transportat” ciuma la ei acasă, în Scoția. Deoarece în iarna lui 1349 epidemia părea să fi încetat, în 1350 ea a izbucnit violent și s-a extins în întreaga țară, cauzând moartea a jumătate din populația Scoției.
Șoarecele răzbunător
Luciano Mares, un bărbat de 81 de ani din Statele Unite ale Americii, a înțeles pe propria piele de ce nu e bine să faci rău unei alte ființe. După ce a făcut curățenie în grădină, Mares a dat foc unei grămezi de frunze uscate, în care a aruncat și un șoarece pe care-l prinsese în casă.
Ceea ce a urmat este demn de un scenariu de film: blana șoarecelui a luat foc, dar rozătoarea a reușit să iasă din grămada arzândă și s-a îndreptat direct spre casa bărbatului, care a ars din temelii.
Pedeapsă instantă
O cameră de supraveghere din capitala Columbiei, Bogota, a surprins un bărbat încercând să fure telefonul mobil al unei femei. Dar, câteva clipe mai târziu, hoțul este lovit de un autobuz.
Culmea, tot victima furtului a fost cea care l-a ajutat pe bărbatul accidentat, reușind și să-și recupereze telefonul. Se pare că a fost, totuși, o zi norocoasă pentru hoț: a suferit doar răni superficiale, iar victima furtului nu a depus plângere.
Rău faci, rău găsești
În timp ce lucra ca tehnician electronist în Marina americană la mijlocul anilor ’70, Ron Poirier a deversat mii de litri de solvenți toxici în pământ, declarând că a contribuit, fără să știe, la cea mai gravă contaminare a apei potabile din istoria SUA.
Pedeapsă divină sau pură coincidență, în câțiva ani Poirier s-a îmbolnăvit de cancer la esofag și a decedat pe 3 mai 2013.
Cu puțin înainte de a se stinge din viață, Poirier a declarat într-un interviu pentru Associated Press că percepe boala de care suferă ca pe o pedeapsă pentru ce a făcut.
De altfel, cancerul de esofag este una dintre bolile legate de contaminarea apelor din pânza freatică de sub baza militară Camp Lejeune, unde a lucrat și Poitier, între anii 1950 și 1980.
Aproape un milion de militari, membri ai familiilor acestora și civili au fost expuși la aceste ape contaminate.
