boboteaza- obiceiuri, ritualuri, superstiţii


În fiecare an 6 ianuarie este ziua de Bobotează, alături de sărbătoarea Sfântului Ion, în 7 ianuarie. Sunt zilele care finalizează ciclul sărbătorilor de iarnă. Sărbători ortodoxe, zile sfinte ce amintesc de botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, dar și zile magice, cu descântece, vrăji, ritualuri. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus păşească în viaţa publică, de aceea, Biserica mai numeşte Boboteaza şiArătarea Domnului”, ” Dumnezeiască Arătaresau „Epifania”.
Ajunul Bobotezei.
Se zice că oricine posteşte în ziua de ajun, are noroc tot anul.
Preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât şi pe locuitorii acestora.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplineşte dorinţele.
În ajun de Bobotează există şi superstiţia conform căreia dacă o femeie se împiedică şi cade pe gheaţă, atunci, în viitorul apropiat, se va căsători.

Tinerele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc pentru a visa ursitul.
Femeile necăsătorite pun busuioc la streaşina casei iar dacă a două zi îl găseau plin de chiciură, însemna se vor mărită

Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe; .
Dacă în ajun de Bobotează picură din streaşină atunci va fi o vara ploioasă;
Dacă ajunul Bobotezei plouă, atunci va fi un an ploios;
În direcţia în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scrâșni zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat şi rodnic.
Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel, este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Apă este un element sfânt, creator şi dătător de viaţă, iar apele, curgătoare şi stătătoare sunt toate sfinţite, curăţite şi binecuvântate în această zi.
Preotul aruncă crucea în apă, moment în care, cred oamenii din popor, diavolii fug din ape şi se năpustesc pe câmpuri, fiind fugăriţi de lupii din păduri. De asemenea, există obiceiul ca bărbaţii se avânte în apă pentru a scoate crucea la suprafaţă. Despre cel care o aduce înapoi se spune va avea parte de noroc tot anul. Conform tradiţiei, sunt aruncate în apă mării trei cruci care vor fi recuperate de tineri curajoşi. Se spune cel care va recupera crucea de lemn, va fi ferit de boli şi necazuri şi va avea noroc tot anul.
Se crede în ziua această toate apele sunt sfinţite, de aceea femeile nu trebuie spele rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului. Apa sfinţită luată din biserica are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată.
Alungarea duhurilor necurate – vânătorii şi pădurarii satului obişnuiau tragă focuri peste ape. De asemenea, se păstrează şi focul de artificii aprins pe dealuri.
În Bucovina, de Bobotează se merge cu colindul şi se aprinde “focul de Bobotează”. Când flăcările îşi pierd din intensitate, tinerii sar peste foc pentru a se purifica şi a scapă de păcate.
Sf. ION „Udatul Ionilor” are loc în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta da o petrecere cu lăutari. În Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezaţi/ purificaţi.
În satele din Braşov, se păstrează şi astăzi obiceiul de a merge cu “zauritul” pe 7 ianuarie, de Sfântul Ion, la persoanele ce poartă acest nume sfânt.
surse: http://www.garbo.ro/, http://tradiţiisuperstiţii.ro/, http://www.unica.ro/
nicoleta barbu
Facebook Comments