Calciul şi Magneziul – vitale pentru sănătatea noastră

Calciul şi magneziul sunt două minerale esenţiale pentru organism, carenţă lor aducând grave prejudicii funcţiilor metabolice. Ce se întâmplă în lipsa lor?

Calciul

Semnele carenţei de calciu: deoarece calciul este responsabil cu transmiterea influxurilor nervoase, cel mai pertinent semnal al carenţei acestui mineral este apariţia unei senzaţii de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, precum şi contracturi musculare (aşa-numiţii cârcei).

Semnele carenţei de calciu: deoarece calciul este responsabil cu transmiterea influxurilor nervoase, cel mai pertinent semnal al carenţei acestui mineral este apariţia unei senzaţii de amorţeală sau furnicături la nivelul membrelor, precum şi contracturi musculare (aşa-numiţii cârcei). Formele mai avansate ale lipsei de calciu se traduc în tulburări de ciclu menstrual, dar mai ales în osteoporoză, carii dentare, unghii şi par friabil, oboseală generalizată. În cazul lipsei severe de calciu apar palpitaţii, o stare permanentă de iritabilitate psihică, senzaţia de lipsa de aer, insomnii, lentoare în vindecarea rănilor, tulburări de dinamică sexuală la bărbaţi şi frigiditate la femei. La rândul lor, copiii au de suferit pe termen lung dacă se confruntă cu lipsa de calciu deoarece această carenţă atrage după sine rahitismul şi tulburări de creştere. Rezervoare naturale de calciu: laptele şi derivatele sale, cerealele, gălbenuşul de ou, soia, fasolea, mazărea, apă minerală.

Suplimente de calciu: În general, o alimentaţie echilibrată, bogată în alimente care conţin calciu, asigura necesarul organismului, însă în cazul persoanelor care deja suferă de anumite boli, suplimentele de calciu sunt obligatorii; e vorba de cei afectaţi de spasmofilie, astenie, nervozitate, dificultăţi de concentrare, dureri frecvente de cap, hemoragii prelungite, tulburări produse de menopauza. Dar, cea mai mare nevoie de calciu o au copiii şi adolescenţii, precum şi femeile în perioada sarcinii. În farmacii există o gama deosebit de variată de suplimente de calciu, dar orientarea către un anumit produs şi dozele de administrare e bine să fie făcute de către medic.

Pentru a fi asimilat de organism şi folosit eficient în procesul metabolic, calciul are nevoie de asocierea cu alte câteva vitamine şi minerale: vitamina D – a cărei sinteză se face spontan prin expunerea la soare; vitamina A – „ascunsă” în special în cătină şi legumele colorate în galben-portocaliu (morcovii, de exemplu); vitamina C – depozitată îndeosebi în măceşe, citrice, pătrunjel şi alte zarzavaturi verzi; magneziu.

Există persoane la care carenţă de calciu nu are drept cauza alimentaţia deficitară, ci faptul că organismul lor nu reuşeşte să asimileze acest mineral în cantităţi suficiente. Totuşi, cercetările medicale au evidenţiat că persoanele care includ în alimentaţia lor zilnică lapte şi produse lactate, precum şi legume şi fructe proaspete, asimilează mult mai bine calciul. În cazul în care organismul este „rebel” faţă de asimilarea calciului, sunt necesare suplimente farmaceutice.

Bombardarea organismului cu calciu în exces are şi ea efecte negative. Riscul este legat de instalarea unei hipercalcemii, care îşi face simţită prezenţa prin greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare, constipaţie, dureri musculare şi de cap, scăderea ritmului cardiac şi, în timp, prin apariţia de calculi renali.

Suplimentele de calciu (pastile) nu se iau niciodată împreună cu cele de fier, deoarece calciul blochează asimilarea fierului; în schimb, calciul se asociază cu magneziul.

Magneziul

Semnele carenţei de magneziu: lista repercusiunilor lipsei de magneziu arată clar cât de important este acest mineral în organismul uman. Durerile de cap, lipsa poftei de mâncarea, senzaţia de oboseală, ameţelile, tremurăturile, furnicăturile sau amorţeală membrelor, cârceii, senzaţia de lipsa permanentă de aer, scăderea presiunii arteriale, palpitaţiile, aritmia cardiacă, fragilitatea unghiilor, părului şi a dinţilor, stările de depresie sau de nervozitate, teamă nejustificată – toate aceste semne anunţă deficitul de magneziu. Rezervoare naturale de magneziu: cerealele integrale (porumb, grâu, ovăz, orz, secară) nucile, alunele, smochinele, migdalele, ciocolată, legumele verzi, merele, bananele, ouăle, apele minerale bogate în magneziu – un remediu excelent pentru gastrită hiperacida şi ulcerul gastric, având capacitatea de a neutraliza sucurile gastrice.

Suplimente de magneziu: produsele farmaceutice pe baza de magneziu, sintetice sau semisintetice, sunt larg folosite în prezent în prevenirea sau tratamentul a numeroase boli, cum ar fi: tromboflebită, ischemia cardiacă, ateroscleroza (împotriva depunerilor de colesterol pe vasele de sânge şi a formării cheagurilor de sânge), contractură musculară, colesterol crescut, insomnii rebele, tendinţa formării depozitelor de calciu în ţesuturi (de exemplu, pietre la rinichi). Prezentat sub formă de drajeuri efervescente şi asociat de obicei cu calciu şi, în unele produse farmaceutice, şi cu zinc, magneziul poate fi suplimentat – numai atunci când medicul constată că e nevoie – recurgând la varianta „medicamentoasă”.

Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate persoanelor care suferă de insuficientă renală deoarece creşte riscul formării calculilor.

În cazul unui tratament cu antibiotice, suplimentele de magneziu se iau după trei ore de la administrarea medicamentului.

Alimentaţia bazată în special pe carne împiedică asimilarea magneziului iar consumul excesiv de alcool diminuează cantitatea de magneziu din organism, deoarece îl elimina prin diureza crescută.

Magneziul se asimilează foarte bine în combinaţie cu vitamina B6, fapt pentru care consumul zilnic de cereale integrale, bogate şi în complexul vitaminelor B, este deosebit de eficient în reglarea echilibrului dintre minerale şi în asimilarea lor. 1-3 linguri de tărâţe de grâu pe zi sunt recomandate în special în timpul administrării de suplimente sintetice sau semisintetice pe baza de magneziu.

Calciul este cel mai răspîndit microelement din organismul uman. Cea mai mare parte din calciu se conține în dinți și oase.

Produse vegetale, bogate în calciu:

Macul – 1460 mg/100 g

Susan 670 — 975 mg/100 g

Urzica— 713 mg/100 g

Pătlagină — 412 mg/100 g

Semințe de floarea-soarelui – 367 mg/100 g

Măceș— 257 mg/100 g

Migdale 252 — 273 mg/100 g

Pătrunjel — 245 mg/100 g

Alune de pădure— 226 mg/100 g

Amarant, semințe— 214 mg/100 g

Salată— 214 mg/100 g

În timp ce laptele de vacă conține doar 120 mg/100 g de calciu, iar brănza – 80 mg/100 g.

Normele zilnice de consum al calciului recomandate de Organizația Mondială a Sănătății:

Copiii pînă la 3 ani – 600 mg

Copiii de la 4 pînă la 10 ani – 800 mg

Copiii de la 10 pînă la 12 ani – 1000 mg

Adolescenți de la 13 pînă la 16 ani – 1200 mg

Tineretul de la 16 în sus – 1000 mg

Maturii de la 25 pînă la 50 de ani – de la 800 pînă la 1200 mg

Facebook Comments