Cei mai mulți bani ai românilor se duc pe mâncare, dar mulți copii se culcă flămânzi

Românii alocă 27,8% din cheltuielile gospodăriei pentru hrană şi băuturi nealcoolice, mai mult decât dublul mediei europene, de 12,2%, arată Eurostat.

Românii nu își permit să mănânce sănătos. Mesele sunt de obicei compuse din legume. Cartoful și fasolea au rămas alimentele de bază pe masa românilor. Alături de celebra mămăligă și de celebra ceapă.

Copiii merg la școală flămânzi și când vin acasă nu găsesc mare lucru de mâncare. Prețurile la alimentele necesare precum peștele, carnea de curcan, vită, porc sunt atât de mari, încât necesarul de proteine, mai ales pentru creșterea copiilor, nu este niciodată atins.

Populația majoritară din România mănâncă doar alimente care au prețul foarte mic. Peștele, cașcavalul, preparatele bio sunt doar un vis nerealizabil pentru masa românilor. Sărăcia lucie și salariile mici nu fac decât să accentueze starea de depresie în toată țara.

Lucrurile stau și mai rău în mediul rural.
Aproximativ unul din 10 copii care trăiesc în satele României nu are ce să mănânce seara, iar 3% dintre micuţii din mediul rural nu s-au spălat niciodată pe dinţi, arată un raport îngrijorător lansat, ieri, de Fundaţia World Vision România. Alarmant este şi faptul că una din zece familii are o singură sursă de venit, în majoritatea cazurilor aceasta fiind reprezentată de alocaţiile copiilor.

Cercetarea World Vision a cuprins 2.186 de gospodării din 65 dintre localităţile din mediul rural în care organizaţia desfăşoară activităţi, fiind aplicate chestionare adulţilor şi copiilor cu vârste între 7 şi 18 ani.

„Anul acesta, 9% dintre copii au declarat că se culcă seara flămânzi, 6% dintre ei – uneori, iar 3% întotdeaua se duc la culcare flămânzi. (…) Este o realitate extrem de îngrijorătoare”, a declarat directorul executiv al World Vision România, Daniela Buzducea, la evenimentul de lansare a raportului „Bunăstarea copilului din mediu rural 2018”. Potrivit raportului, una din două familii din mediul rural are venituri care fie nu ajung deloc, fie abia ajung de la o lună la alta, iar una din trei familii beneficiază de o formă de sprijin social.

Totodată, raportul relevă că 1,5% dintre familii au cel puţin un copil care a abandonat şcoala în anul şcolar 2016-2017, iar motivul principal de abandon este costul şcolii. „Şcoala, în România, este gratuită şi, cu toate astea, costurile pentru ca un copil să meargă la şcoală sunt uneori insuportabile pentru familia săracă din rural. Un alt motiv semnificativ, însă, este (…) că aceşti copii nu fac faţă cerinţelor şcolare (…) 51% dintre copii declară că nu mai merg la şcoală pentru că au rezultate slabe”, mai spune Buzducea.

Nici la capitolul asistenţă medicală nu se stă mai bine prin satele ţării: unul din şase copii nu a fost vizitat de medicul de familie în primii doi ani de viaţă, iar una din cinci gravide nu a făcut nicio vizită la ginecologic pe perioada sarcinii.

Jumătate dintre părinţii din mediul rural consideră că a-şi bate copilul este spre binele lui, mai arată raportul.
Unul din cinci copii locuieşte în gospodării fără dotări sanitare, doi din trei copii cu vârsta între 7 şi 12 ani nu fac duş sau baie zilnic, iar 3% dintre copii nu se spală niciodată pe dinţi, mai relevă cercetarea.

România este urmată de Lituania (21,6%), Estonia (20,3%) şi Bulgaria (19,2%).
Cele mai reduse cheltuieli pentru hrană sunt în Marea Britanie (8,2%), Luxemburg (8,9%) şi Irlanda (9,2%).
Cheltuielile pentru hrană sunt a treia cea mai importantă categorie de cheltuieli dintr-o gospodărie, după utilităţi (24,2%) şi transport (13%).

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.