Colindatul morților

Web Hosting

Sunt atât de bogate satele românești în obiceiuri încât nimic nu ar mai putea mira. Colindatul își are rădăcinile în pre-creștinism și s-a îmbogățit cu vremea adăugându-se chiar și felurite ”fantezii”. Și, totuși, nimic nu este fără un sens. Ajunul Crăciunului este unul dintre cele mai bune momente pentru socializare sătească, este vremea colindelor…

În satul Jelna, înainte de a porni la colindat, oamenii trec mai întâi pe la cimitir.

În vechile sate săsești din Bistrița-Năsăud, în Ajunul Crăciunului, înainte de a porni pe la rude la colindat, oamenii trec mai întâi pe la cimitir pentru a-și colinda morții. Pe Valea Bârgăului, sătenii duc la cimitir o creangă împodobită, mâncare și vin pentru cei care au plecat.

În Bistrița-Năsăud, de sărbătoarea Naşterii Domnului sunt legate o mulţime de obiceiuri și tradiții. Una dintre ele, mai specială se păstrează și astăzi în vechile sate săsești unde localnicii au preluat obiceiul de la sași și îşi comemorează morţii în ultima zi a Postul Crăciunului, după un ritual vechi de secole.

Odată cu lăsarea întunericului şi până după miezul nopţii, sătenii se îndreaptă spre cimitir, unde aprind lumânări în memoria celor dispăruţi, se roagă și îi colindă.

Facebook Comments