Consumul de sare, zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătăţii? 3

GRĂSIMILE
Grăsimile sunt necesare organismului!
Mediatizate negativ din cauza efectelor lor asupra organismului – obezitate, afecţiuni cardiovasculare etc. Unele grăsimi sunt absolut necesare pentru a rămâne sănătoşi, altele sunt dăunătoare. Unele grăsimi vindecă, altele ucid, dar asta depinde de mai mulţi factori: Ce fel de grăsime este? Cum este tratată şi în ce cantităţi este consumată? Diferenţele dintre grăsimile bune şi grăsimile rele sunt date de structura lor moleculară, având efect diferit în organismul nostru. Trebuie să ştii însă ce să consumi. Grăsimea din carnea roşie este condamnată, uleiul de peste, lăudat, uleiul de peste este „atacat”, din cauza conţinutului în metale grele, pe care peştii le preiau din marile poluate. Auzim poveşti despre grăsimile prăjite, care duc la cancer.
În funcţie de gradul de saturare, acizii graşi se împart în: acizi graşi saturaţi – se găsesc în carne, mezeluri, ouă şi lactate integrale;
acizi graşi mononesaturati – se găsesc mai ales în uleiul de măsline, grăsimea de gască şi de rată, pateul de gască; acizi graşi polinesaturati – grăsimile lichide la temperatura camerei (uleiul de floarea soarelui, de măsline, de rapită) precum şi cele de peste.
Nici o grăsime naturală nu este compusă exclusiv din acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi. Acizii graşi saturaţi pot fi sintetizati în organism, spre deosebire de cei nesaturaţi care pot fi procuraţi numai prin alimentaţie (acizi graşi esenţiali sau indispensabili). Acizii graşi nesaturaţi se găsesc în: uleiul de nuca 75%, uleiul de germeni de grâu şi de floarea soarelui 65%, uleiul de arahide 26%, grăsimea de gască 20%, uleiul de soia 60%, uleiul de peste 40%, margarină din plante 8%, unt şi untură.
Colesterolul nu se poate dizolva în sânge. El trebuie să fie transportat din şi către celule prin intermediul unor molecule numite lipoproteine. Lipoproteinele – reprezintă forma de transport plasmatică a lipidelor).
Colesterolul bun sau HDL are rolul de a transporta colesterolul spre ficat, şi de a împiedică depunerea acestuia pe pereţii vaselor de sânge. Înlătura şi elimina excesul de colesterol, este denumit colesterol “bun”.
Câteva metode de creştere a valorii HDL. Exerciţiile fizice. Aerobicul practicat între 30 şi 60 de minute în fiecare zi va poate ajuta să creşteţi nivelul colesterolului HDL. Renunţaţi la fumat. Ţigările reduc nivelul colesterolului HDL. Menţineţi-va la o greutate normală.
Din punct de vedere al influenţei asupra nivelului de colesterol, există trei categorii de grăsimi:
grăsimi care măresc colesterolul – grăsimile saturate din carne, mezeluri, ouă şi lactate;
grăsimi care au o influenţă redusă asupra colesterolului – grăsimile conţinute de crustacee, ouă, carnea de pasăre;
grăsimi care scad nivelul colesterolului – uleiurile vegetale – de măsline, floarea soarelui, porumb. Colesterolul LDL -depozitează excesul de colesterol pe pereţii arterelor, fapt care duce în timp, la îngrosarea vaselor de sânge şi la declanşarea bolilor cardiace. Cunoscut sub numele de colesterol rău. Valorile scăzute ale LDL-colesterolului nu sunt considerate periculoase.
Grăsimile saturate se găsesc în carne de vită, porc, unt, uleiuri tropicale de cocos şi palmier. Asigura energie, calorii şi căldură, ajută la construirea membranelor, pot fi depozitate în ţesuturi adipoase şi pot cauza creşterea nivelului colesterolului. Grăsimile nesaturate, se împart în două grupe: mononesaturate şi polinesaturate.
Grăsimile mononesaturate din grupa omega 9. Acidul oleic (OA) este cel mai important şi se găseşte în uleiul de măsline, migdale, avocado şi alune. Aceşti acizi graşi pot fi produşi de organismul nostru.
Grăsimile polinesaturate sunt grupele de acizi graşi omega 6 şi omega 3, denumiţi şi esenţiali, deoarece sunt vitali pentru sănătate, organismul nostru nu îi poate produce singur. Din grupa omega 6, cel mai cunoscut este acidul linoleic (LA), care se găseşte în uleiurile de floarea-soarelui, cânepă, soia, dovleac şi susan.
Grăsimile superpolinesaturate, sunt din grupa acizilor graşi omega 3, din care fac parte acidul alfa-linolenic (LNA), care se găseşte în, cânepă, rapită, nuci, frunzele colorate verde-închis şi cei doi acizi graşi superiori,care se găsesc în uleuirile peştilor de apă dulce rece şi cei marini: somon, macrou, sardină.
Specialiştii recomandă înlocuirea grăsimilor săturate cu cele nesaturate; o dietă cu conţinut mai ridicat de acizi graşi mononesaturati omega 9 şi un raport optim între omega 6 şi omega 3 ajută la scăderea colesterolului, tratarea diabetului, artritei, depresiei şi altor boli caracteristice civilizaţiei moderne.
Remedii de la bunica.
Hipercolesterolemie.
O lămâie se taie în două. Jumătate se stoarce într-un pahar, cealaltă jumătate se taie în bucăţele mici şi se fierbe în 250 ml apă(1 lg de zahăr opţional)la foc mic până se înmoaie coajă. Se strecoară şi se amestecă cu sucul din pahar. Se împarte în două. O parte se bea dimineaţă cu o jumătate de ora înainte de micul dejun şi restul înainte de masă de prânz. Se recomandă 30 de minute de mers pe jos sau pe bicicletă. Evitaţi fumatul, dulciurile pentru 3-4 săptămâni. Consumaţi salate.

Facebook Comments