Coxartroza – risc, complicații, tratament

Noul ghid al Academiei Americane de Chirurgie Ortopedica (AAOS) publicat pe Site-ul Academiei Americane de Chirurgie Ortopedica în luna aprilie 2017, face parte dintr-un efort mai amplu de a evalua în mod sistematic recomandările privind problemele de interes clinic pentru practică ortopedica adresată pacienților cu coxartroză. Ghidul pune accent pe tratamentele pre-chirurgicale pentru a reduce durerea și pentru a crește mobilitatea articulară. Recomandările evidențiază, de asemenea, populațiile de pacienți care pot avea un risc mai mare asociat cu intervenția chirurgicală de protezare totală a șoldului.

Coxartroza (sau artroză localizată la nivelul șoldului) este o cauza obișnuită de dizabilitate fizică în rândul populației adulte și cauza de protezare totală a șoldului. Creșterea speranței de viață înseamnă că prevalență artrozei la nivelul șoldului este în continuă creștere.

Noul ghid al Academiei Americane de Chirurgie Ortopedica aduce recomandări puternice pentru injecțiile cu corticosteroizi, fizioterapie și medicația antialgică non-opiodă pentru a ameliora durerea și a îmbunătăți mobilitatea articulară în perioadă preoperatorie în cazul pacienților cu artroză la nivelul șoldului.

Autorii ghidului au analizat, de asemenea, factorii care au contribuit la complicațiile asociate intervenției chirurgicale de protezare totală a șoldului, cum ar fi: infecția, tromboza venoasă, durerea post-operatorie și necesitatea unei noi intervenții chirurgicale. Dintre factorii de risc, obezitatea, fumatul, vârsta înaintată și diabetul zaharat de tip 2, au fost asociați cu risc mai mare de complicații post-operatorii. Riscul a fost în mod special mai mare pentru pacienții care au avut diabet zaharat necontrolat. Identificarea acestor factori de risc pentru complicațiile post-operatorii este importantă deoarece permite luarea unor măsuri pentru acei factori de risc controlabili. Un pacient cu diabet zaharat tip 2 necontrolat din punct de vedere terapeutic, trebuie să urmeze controale regulate la medicul diabetolog pentru tratament adecvat, iar pacienții obezi trebuie să scadă în greutate. Scăderea în greutate ajută la controlul simptomelor la pacienți cu artroză atât la nivelul șoldului cât și la nivelul genunchiului.

Noul ghid aduce următoarele recomandări:

Medicii pot folosi instrumente de evaluare a riscului pentru a anticipa complicațiile, pentru a evalua riscurile chirurgicale și pentru a educa pacienții în vederea artroplastiei totale de șold.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) ameliorează durerea pe termen scurt și ameliorează funcția articulară.
Injecțiile cu corticosteroizi asigură îmbunătățiri pe termen scurt ale funcției articulare și ale durerii.
Injecțiile cu acid hialuronic la nivelul articulației șoldului nu și-au dovedit superioritatea în ceea ce privește îmbunătățirea funcției, rigidității și durerii articulare.
Suplimentele cu glucozamin sulfat nu și-au dovedit eficiența în îmbunătățirea funcției, reducerea rigidității și scăderea durerii la nivelul șoldului.
Fizioterapia îmbunătățește funcția și reduce durerea în coxartroza ușoară sau moderată.
Vârsta înaintată a pacientului este asociată cu rezultate mai puțin satisfăcătoare în ceea ce privește funcționalitatea articulației și calitatea vieții după protezarea totală a șoldului.
Tulburările de sănătate mintală, inclusiv depresia, anxietatea și psihoza, sunt asociate cu rezultate puțin satisfăcătoare în ceea ce privește funcționalitatea articulației, ameliorarea durerii și calitatea vieții după protezarea totală a șoldului. (doc.ro)

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.