Cultivatorii români folosesc foarte multe substanțe chimice

Fructele şi legumele româneşti sunt văzute de consumatori drept alternativa mai sănătoasă şi mai gustoasă a celor din import. Însă, pentru a face faţă concurenţei, cultivatorii români folosesc şi ei, tot mai mult, substanţe chimice care îi ajută să aibă recolte rapide şi bogate.

Localitatea Matca din judeţul Galaţi este cel mai mare bazin legumicol din ţară. Văzută de pe dealurile din jur, pare acoperită de zăpadă, iluzie dată de sutele de solarii cu legume.

Ionuţ Pohrib este unul din cei peste 3000 de fermieri din Matca. S-a înscris în programul guvernamental de sprijinire a cultivatorilor de tomate, prin care primeşte 3.000 de euro dacă reuşeşte să vândă doua tone de roşii până la sfârşitul lunii mai.

Spune că pesticidele şi erbicidele pe care le foloseşte sunt în limitele admise. În plus, produce dupa cum cer cumpărătorii, spune el.

La Vidra, în Giurgiu, producătorii dau vina pe Guvern şi pe agronomi pentru situaţia în care a ajuns producţia autohton[ de legume.

Producător: Vezi tabla aia acolo cu Guvernul României?

Reporter: Da.

Producător: Cea mai mare nenorocire a făcut-o. Pentru ăştia 3000 de euro, omul e în stare sa nu fie om.

Reporter: Adică?

Producător: Bagă chimicale în ele ca să le scoată pâna la data de 1 iunie, ca să ia ăştia 3000 de euro. Toate şmecheriile astea i-au învăţat domnii ingineri. Şi au făcut lucrurile de am ajuns să murim la 50-60 de ani. Pentru că mâncăm chimic, mâncăm aiurea, mâncăm otravă.

Petre Daea, ministrul Agriculturii: Între numărul fermierilor care au plantat, că verificăm la fiecare, şi numărul fermierilor la care cultura a legat și a început procesul de creștere și de coacere este diferenţă mare. Și asta din cauza temperaturilor. Este interesul nostru de a aduce cât mai repede produse pe piață.

Ministerul Agriculturii spune că primele 30 de tone de tomate româneşti care au ieşit pe piaţă, şi pentru care se primesc cei 3000 de euro de la stat, nu au pesticide peste limita maximă admisă. Adică sunt sigure pentru consum deoarece produsele de protecţie a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menţinerii sănătăţii culturilor.

Magazinele de pesticide şi îngrăşăminte chimice sunt afaceri profitabile care cresc pe lângă solarii.

Sunt însă şi fermieri din Matca care se feresc de tratarea culturilor cu chimicale.

Producător: Noi ne chinuim mult, toată iarna numai în solarii stăm cu sobele. Mai ales iarna cu zăpada care a fost. Ne urcam pe solar să o dăm jos ca să nu rupă pe răsaduri. N-am eu atâtea milioane să dau pe prafuri, pentru ce? Planta merge normal. Apă şi atât. Şi muncită la timp!

Cătălin Bălan, jurnalist Digi24: Specialiştii spun că roşiile româneşti vor ieşi pe piaţă abia după 15 iunie. Aşa arată la jumătatea lunii mai răsadurile de roşii. Ceea ce înseamnă că ce avem acum la vânzare, fie sunt roşii crescute în sere încălzite, fie producătorii au folosit stimulente de creştere.

Costel Vânătorul este cercetator al Staţiunii Legumicole din Buzau şi membru al Academiei. A scris peste zece cărţi de specialitate, dar slujeşte şi ca preot, find cel care a trimis seminţele de plante Papei Benedict, odată cu vizita premierului la Vatican. Cea mai mare greşeala a cultivatorilor, spune el, este că fac experimente pe culturi, în locul cercetatorilor.

În mod normal, staţiunile de cercetare trebuie să recomande tipul de samânţă şi tehnologia folosită, în funcţie de zona cultivată. Însă, în ţară au mai ramas doar 3 staţiuni de cercetare pentru legume, iar cea din Buzău a pierdut 400 de hectare de teren, din cele 500 de hectare, în favoarea ansamburilor imobiliare.

Costel Vânătorul, cercetător Stațiunea pentru Legumicultură Buzău: Ceea ce s-a întâmplat în România, s-a întâmplat exact ca la Scriptura: Bate-voi Pastorul si turma se va risipi! Eh, distruge cercetarea si atunci poţi face orice în România. Putem să venim să spunem că produsul ăsta e foarte bun, e sănătos si aşa mai departe.

Rând pe rând, fermierii români au renunţat la soiurile autohtone în favoarea celor hibride şi folosesc pesticidele dupa ureche.

Costel Vânătorul, cercetător Stațiunea pentru Legumicultură Buzău: Preţul scade de la o zi la alta și atunci, cu cât obţin producţie mai timpurie, cu atât are un preţ mai mare. Și atunci sunt tentaţi să facă acest lucru. Cultivatorii nu respectă dozele din dorinţa de a avea o eficienţa mai mare şi folosesc concentraţii mult mai mari. Atunci avem probleme.

Costel Vânătorul, cercetător Stațiunea pentru Legumicultură Buzău: Daca am monitoriza piaţa asta a substanţelor o să avem mari surprize. Spre exemplu, acum ni se prezintă un produs ca sigur, sănătos, folosit de cultivatori cu multă încredere, iar peste câţiva ani auzim că acel produs a fost retras din piaţă. Eu am tratat aici, dar am tratat cu produsele tradiţionale, adica cu piatră vânătă, o substanţă care este aprobată și de ecologiști.

Pentru cine nu are încredere nici în produsele din piaţă şi deţine o bucată de pământ, singura alternativă este să îşi producă legumele, în propria ogradă. Aşa că oamenii îşi cumpără răsaduri şi devin cultivatori de nevoie.

Până pe 9 mai, aproape 12.000 de fermieri s-au înscris în programul de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solarii. Ministerul Agriculturii vrea sa prelungească data-limită până la care fermierii pot dovedi că au vândut producţia pentru a primi banii, însa până acum autorităţile nu au luat o decizie.

În România s-au produs anul trecut 3,7 milioane de tone de legume, dintre care 862.000 de tone de roşii. Arad, Dolj, Olt, Dâmboviţa şi Galaţi sunt printre judeţele cu cele mai mari producţii.

Recolta de fructe este depaşită de importuri. Doar 824.000 de tone de fructe a produs anul trecut ţara noastră, aproape jumatate din cantitate fiind mere. Potrivit sursei digi24

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.