Dacă ești doar un muncitor peste hotare, nu ai de unde să trimiți peste 2000 de euro lunar familiei din țară – NOI CLARIFICĂRI

0

Autoritățile dau asigurări că românii vor putea trimite bani în țară la fel ca până acum, fără a fi nevoiți să justifice proveniența acestora, în urma proiectului de lege adoptat recent de Guvern. În acest sens, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) spune că nu face decât să verifice informațiile primite de la companiile de transfer rapid cu privire la suspiciunile menționate în rapoartele pe care le transmit.

„Cetățenii nu vor avea nicio obligație în plus. Există din 2015 un regulament la nivelul UE care deja a reglementat tot ceea ce înseamnă acest transfer de fonduri în care intră și remiterile de bani în interiorul și exteriorul Uniunii Europene, cu un stat membru. În această reglementare se menționează obligația operatorului de a face identificarea clientului. Asta nu înseamnă decât prezentarea datelor civile ale celui care vrea să trimită și menționarea datelor de stare civilă ale beneficiarului. La Oficiu ajung raportările unor tranzacții complexe, a unor sume neobișnuit de mari, care depășesc un comportament obișnuit al clientului respectiv”, a declarat Daniel Staicu, președinte al Oficiului.

El a prezentat procedura prin care se verifică persoanele care trimit sume mai mari de 2.000 de euro.

  • Primul lucru pornește de la entitate (compania de transfer de bani n.r.) care trimite un raport către Oficiu cu privire la faptul că o persoană a trimis câteva mii de euro. În cadrul acestui mecanism, se analizează cui trimite, persoana din țară. Dacă se vede că are același nume, că este mamă, tată, copii, se încadrează într-un comportament obișnuit. Adică cetățeni care lucrează afară și susțin familiile din interior și periodic trimit aceste sume acasă pentru susținerea familiei.
  • Dacă apar ceva lucruri deosebite în cadrul analizei, informații negative, de cazier, dacă sunt cercetați în diverse cauze, dacă apare în presă ca făcând ceva, aceste lucruri sunt menționate de companii.
  • Chiar dacă sunt trimise sume mai mici de 2.000 de euro, acestea sunt verificate pentru a vedea dacă este legătură între ele.
  • Următorul pas este verificarea de către Oficiu a informațiilor primite, iar aici sunt folosite trei surse: raportările entităților raportoare, baze de date la care Oficiul are acces și surse deschise precum presă și internet.
  •  Dacă se confirmă suspiciunea, Oficiul trimite o informare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care își direcționează lucrările către structurile teritoriale.

„Primul filtru este acolo (la companiile de transfer rapid n.r.). Dacă este o suspiciune, pornește de la entitatea raportoare. Este vorba de suspiciune. Mecanismul se pune în mișcare la o suspiciune, la niște indicii de spălare a banilor și finanțarea terorismului. Vom primi absolut tot ce este peste 2.000 euro la noi. E imposibil să verificăm toate tranzacțiile. E un format tip de raportare, care se aplică și băncilor”, a spus Staicu.
Potrivit acestuia, în 2017 Oficiul a primit 12.000 de rapoarte de la toate instituțiile din țară privind tranzacțiile. Aici intră raportări de prag, date de la instituțiile bancare etc. Din acestea, au fost aproximativ 4.000 de rapoarte venite de la operatorii de transfer rapid. Din cele 4.000, 42 au fost folosite pentru informarea organelor de urmărire penală, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care își direcționează lucrările către structurile teritoriale. Cele 42 au fost suspiciuni de spălare a banilor. Alte 200 de rapoarte au fost folosite pentru informarea cu privire la alte tipuri de infracțiuni, de la suspiciuni de trafic de droguri, persoane, fraude pe internet, cybercrime. sursa: hotnews

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.