de la Săndel cetire… 2

9
  • Un tânăr novice ajunge la o mănăstire. Sarcina pe care o primeşte este aceea de a-i ajuta pe alţi preoţi să transcrie vechile canoane şi reguli ale Bisericii. Tânărul novice observa că ceilalţi preoţi fac aceste transcrieri plecând tot de la nişte copii mai vechi
    şi nu de la originale. Se duce la părintele abate şi îi explica acestuia că dacă în prima copie s-a strecurat o greşeală aceasta s-a propagat în toate copiile următoare. Părintele abate îi răspunde:
    – De multe secole se procedează în acest fel şi facem
    copiile plecând de la copia precedenta. Dar observaţia ta este corectă. Ca urmare, în dimineaţa următoare, părintele abate coboară în adâncurile pivniţelor mănăstirii, într-o cavernă unde erau păstrate cu sfinţenie manuscrisele şi pergamentele. Acolo
    unde, de secole, n-a mai pus nimeni piciorul, unde nimeni n-a mai
    intrat să deschidă cufărul în care sunt păstrate preţioasele
    documente. Astfel se scurge dimineaţa, pe urma prânzul, seara şi
    chiar noaptea întreaga fără ca părintele abate să dea un semn de
    viaţă. Alarmat, în cele din urmă tânărul coboară să vadă ce se
    întâmpla. Îl găseşte pe părintele abate devastat, cu veşmintele
    smulse, cu fruntea însângerata lovindu-se într-una cu capul de
    bătrânii pereţi. Tânărul se repede să-l ia în braţe şi întreabă:
    – Părinte abate, ce s-a întâmplat?
    – Ah! CARITATE! Aici scrie că trebuia să facem legământ
    de CARITATE, nu de CASTITATE!
  • Un angajat întârzie la serviciu; şeful, nervos țipă la el:
    – Ar fi trebuit să fii aici la 8:30!
    – De ce? Ce s-a întâmplat la 8:30?
  • La curtea lui Ștefan cel Mare, vine un sfetnic: – Măria ta, Măria mea e la tine?
  • Unul se duce-n vizita la un prieten din Oltenia. Ies ei la o
    bere şi, stând la masă, văd doi muncitori: unul săpa un șanț cam
    de X cm lăţime şi Y cm adâncime; la câţiva metri în spatele lui,
    celălalt astupă groapa… Omul nostru nu se poate abţine şi-i
    întreabă pe cei doi care-i treaba. Unul din ei răspunde:
    – Dom’le, în mod normal, echipa noastră e formată din
    trei oameni: unul sapă groapa, altul pune cablul, iar cel de-al
    treilea o astupă, numai ca ăla de punea cablu’ este în concediu…
  • Zice ca ardeleanul coboară pe Feleac spre Cluj cu căruţă
    cu nevasta şi copilul. Ajungând în dreptul Teatrului, copilul
    întreabă:
    – Tată, da’ casa aiasta mare cu doi căţei pe ea ce-a fi?
    – Nu ştiu, dragu’ tatii.
    Apoi, în Piaţa Unirii:
    – Tată, da’ omu aiesta de hier pe cal, cine-o fi?
    – Nu ştiu, dragu’ tatii.
    În fine, lângă Parcul Mare:
    – Tată, da’ la baltă aiasta mică, oare cum i-a zice?
    – Nu ştiu, dragu’ tatii.
    Femeia, agasată de insistenţele copilului, intervine:
    – Da’ mai lasă-l în pace pe tată-tău, mă, copile, nu vezi că-
    i trudit?!
    La care, ţăranul răspunde:
    – Lasă-l, femeie, pe copil să întrebe, ca numa’ aşa învaţă!
  • Într-un sat se organizează un bal. Ion ar vrea să meargă,
    dar nu are pantofi. Se hotărăşte să-și lustruiască cizmele de
    cauciuc şi să le poarte pe acelea. În timpul balului, Ion o invită pe
    Irina la dans. Se uită în jos şi spune:
    – Irina, ai chiloţei roz pe tine?
    – Chiar. De unde știi?, se miră fata.
    – Știu.
    După aceea o invită la dans pe Măriuţa. Se uită în jos şi-i
    spune:
    – Măriuţo, ai chiloţei albi pe tine?– De unde ştii?
    – Știu.
    În final, o invită pe Ana la dans. Se uită-n jos, dar când îşi
    ridică privirea, întreabă speriat:
    – Ano! Ai chiloţi pe tine?
    – Nu.
    – Slavă Domnului! Am crezut că mi-or crăpat cizmele…
  • Badea Gheo puse pariu cu un vecin că el poate să
    mănânce 30 de găluşte cu prune. Zis şi făcut: se aşază la masă şi
    dă gata 29 de găluşte. Uitându-se cu ciudă la a 30-a, îi zise:
    – Dacă aş fi ştiut că o să-mi faci probleme, te-aş fi mâncat
    prima…
  • – Badea, zice un turist către un ardelean, de ce nu îţi pui o
    sperietoare în livadă?
    – Nu-i nevoie, muierea mea-i mai tot timpul acasă.
  • În acceleratul Oradea-București o doamnă leşină.
    – Faceţi loc, oameni buni. E nevoie de aer. Cine are nişe
    pălincă?, strigă badea Gheo.
    Imediat fu servit cu acest articol local, fără de care un
    ardelean care se respectă nu pleacă la drum. Badea Gheo duse
    sticla la gură şi bău cam jumătate.
    – Mulţam fain!… M-am mai întremat oleacă.
  • Badea Ion vrea să-şi vândă calul la târg.
    – Cu cât dai calul, bade?
    – Cu 5 milioane.
    – Îi cam scump.
    – Îi scump, da-i un cal fain.
    – Îi fain, da’ să şii că mie mi se pare că-i orb.
    – Nu crez.
    – Hai să-l probăm.
    Dau ei drumul calului, care o ia la fugă şi nimereşte, din
    goană, cu capul drept într-un copac.
    – No, zisu-ţ-am că-i orb?
    – Dirept îi, dară ai văzut ce curajos îi?
  • Doi poliţai patrulau prin cartierul inginerului Ionescu.
    Domnul inginer iese cu gunoiul pe la miezul nopţii. Un poliţai zice:
    – Ghiţă, uite un spion!
    – Nu, bă, e unu’ cu gunoiu’!
    – Ba e spion! Mă duc să-i cer actele.
    Se duce organul la inginer:
    – Actele dv., vă rog!
    – Ce acte, dom’le, am ieşit cu gunoiu’!
    – Eşti spion! Mergi la secţie.
    – Dom’le, sunt inginerul Ionescu, stau în blocul ăsta, la
    apartamentul 8.
    – Ghiţă, du-te la asociaţie şi verifică!
    Se duce Ghiţă şi vine fugă înapoi:
    – Nu locuieşte niciun ing. Ionescu la ap. 8. Merg ei la secţie, dl. inginer tot face gălăgie că stă la ap. 8.
    Îl mai trimite şefu’ pe Ghiţă încă o dată la asociaţie să mai verifice,
    acelaşi rezultat: nici un ing. Ionescu la ap. 8. A doua zi de
    dimineaţă, apare şeful poliţiei, vecin de scară cu ing. Ionescu.
    Aude povestea şi îl eliberează pe inginer. Inginerul merge supărat
    direct la asociaţie. Administratorul nici nu-l lasa să deschidă gura:
    – Domnu’ Ionescu, aveţi probleme. V-a căutat poliţia de
    două ori, dar le-am spus că nu staţi aici.

culese de Alexandru Paraschiv

Facebook Comments