Românii aruncă în medie, 6000 de tone de mâncare pe zi.
Cumpărăm mai multă mâncare decât ne trebuie, pentru ca ulterior să o aruncăm. Este concluzia studiilor privind risipa alimentară din care rezultă o statistică surprinzătoare: România este pe locul 9 în UE după cantitatea de alimente aruncate, în timp ce se află la coada clasamentului în ce priveşte veniturile populaţiei.
Motivele invocate de românii care au răspuns la un studiu naţional sunt că mâncarea se degradeaza prea repede (26%), estimează eronat cantitatea de alimente (21%), cumpărături în exces (14%).
Astfel, o persoană aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, iar anual risipeşte 129 de kg de alimente, anunţă reprezentanţii INSP, precizând că România este a noua ţară din Europa din perspectiva alimentelor aruncate.
Însumat, aruncăm aproximativ 6000 de tone de alimente pe zi, deşi România se situază pe locul doi în topul riscului de sărăcie şi de excluziune socială realizat de Eurostat, cu aproape 40% dintre cetăţeni aflaţi la limita subzistenţei.
„Încercăm să aducem recomandările corecte, să îi convingem pe cei care vă pun la dispoziţie mâncarea să fie sănătoasă, să nu aibă sare, să fie apă pe masă, să fie adecvată nutriţional. (…) Este o problemă de informare pentru că decizia cu privire la alimente şi alimentaţie nu este uşoară. (…) Noi spunem stop risipei, astfel încât alegerile să fie sănătoase, echilibrate şi adecvate vârstei. Noi aruncăm mult din ce cumpărăm. Suntem a noua ţară din perspectiva performanţei în a arunca alimente, ceea ce e îngrijorător. (…) O persoană aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente”, a declarat, marţi, Alexandra Cucu, directorul Centrului Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stării de Sănătate din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Sfaturile nutriţionistului: cumpăraţi mâncare proaspătă
De asemenea, Alexandra Cucu susţine că un meniu sănătos trebuie să cuprindă fructe, legume şi puţină carne.
„Cumpăraţi mâncare proaspătă, puţină, adecvată sfaturilor nutriţionistului şi nu poftei de moment. (…) Noi românii avem nostalgia accesului la carne însă trebuie să ne reamintim că organismul nostru are nevoie de fructe şi legume şi de puţină carne, din când în când, şi dacă se poate să fie peşte. Trebuie să avem nu doar proteine, dar şi aminoacizii esenţiali care fac bine la creier şi la piele”, a mai adăugat Alexandra Cucu.
Mâncatul pe fugă, factor de risc pentru sănătate
Specialiştii în nutriţie susţin că bebeluşii şi copiii ar trebui să mănânce într-un ritm încet, pentru a evita supraponderabilitatea.
„Mâncatul grăbit este unul din factorii asociaţi cu sporul supraponderal şi s-au făcut nişte cercetări în rândul copiilor. Factorul care duce la adăugarea supraponderală nu este neapărat din cauza dulciurilor, dar viteza cu care mănâncă. Adică, mâncăm inconştient. (…) Un prânz sănătos depinde de fiecare persoană, în funcţie de cum îşi echilibrează mesele. Accentul trebuie pus pe proteine şi pe alimentele de origine vegetală, adică salate şi fructe. Trebuie de evitat grăsimile care ţin mâncarea foarte mult în stomac”, spune şi medicul primar în nutriţie şi igiena alimentaţiei, Corina Zugrav.
O iniţiativă legislativă care se referă la introducerea orei de nutriţie pentru preşcolari, dar şi elevii până în clasa a VIII-a a fost votată, recent, de Camera Deputaţilor, momentan fiind în dezbateri în Senat. Iniţiatorii susţin că astfel vor să-i înveţe pe copii cum să se alimenteze corect.
