Di Maio – Declarații, dispute, vrajbe, orgolii și… niciun folos!

Ascundem gunoiul sub preș? Găsim în orice pricină de gâlceavă?

Când criza lovește cumplit  Europa, deci nu doar România, ci și Italia. Când geopolitica mondială stă sub un butoi de pulbere gata să explodeze,  conflicte reale, cu mii de victime, și alte iminente conflicte la scară planetară care amenință pacea și supraviețuirea civilizației umane, ce facem noi italienii și românii laolaltă, mai ales aici, în Italia și în Săptămâna Mare?

Asistăm la o exploatare excesivă a unei declarații. Vezi aici: Rai News – (care nu are nicidecum nivelul unei declarații oficiale de război!)  Nici Italia și nici România nu este amenințată militar sau altcumva, prin ceea ce a spus Di Maio. Ne comportăm ca și cum Pământul se învârte în jurul ăsteia!

Exploatarea excesivă o fac doar cei interesați pentru atragerea electoratului, fie opozanții M5S, fie viitorii candidați de naționalitate română care țintesc un fotoliu de consilier comunal sau chiar de primar aici în Italia.

Dincolo de instrumentalizarea politică a unei declarații nefericite, chiar dacă susținută în esență și de adevăr, fie acesta trunchiat sau interpretat, de asta am spus ,,declarație nefericită,,  rămâne sentimentul de nemulțumire. Foarte puțini italieni trăind satisfacția, mai puțin cei care au fost victimele faptelor mârșave ale unor români.

Niciun român onest nu este mândru (dar nici responsabil) pentru faptele conaționalilor săi care trăiesc în afara legii, fie aici sau oriunde.  Subiectul nu ar trebui privit procentual de nicio parte. Nu contează câți se indignează pentru o declarație a unui politician care, după cum știm, folosește orice mijloace pentru a servi unor interese care, iarăși dovedit, nu sunt ale cetățenilor. – Se iluzionează cine mai crede că un politician (indiferent de nume sau apartenență)  apără interesele cetățenilor, ei apără doar pe cei care îi finanțează, apără interesele unor grupări mai mult sau mai puțin oculte. Democrația astăzi limitându-se doar la drepturi care servesc acelorași interese!…

Revenind la argument. Ceea ce a declarat, chiar și eronat ca exprimare, Di Maio, nu este lipsit de miez, tocmai asta a fost considerat motiv de indignare, desigur, cine este acum la muncă, muncește,  nu are timp de indignări că nu știu cine a spus, nu știu ce!

Indignații sunt cumva interesați, abia așteptau o astfel de gafă, și instrumentalizează subiectul în rândul comunității în speranța să câștige vreo ceva!

Nu indignarea ne va ajuta în a convinge italienii să ne reconsidere ca fiind în majoritate buni. Integrarea într-o țară este o chestiune individuală, nicidecum de grup. Cine este onest, precum și ne-onestul, își primește răsplata. Este cel mai ușor lucru să critici sau să te manifești, și mult mai greu să nu te lași dus de val și să nu afli din orice motiv de gâlceavă sau orgoliu!

Nu sunt de acord cu exprimarea lui Di Maio, așa și? Probabil își va cere scuze, dacă vrea, apoi? Rezolvă scuzele lui Di Maio problematicile reale? Vor părăsi Italia sau se vor preda infractorii români dacă Di Maio își cere scuze?

Să amintim faptul că una dintre cele mai numeroase dintre popoarele migratoare ale secolelor imediat trecute a fost cel italian și… să luăm exemplul italienilor în America: au găsit acolo nu ceea ce am găsit noi românii în Italia modernă, au muncit la construirea a ceea ce numim azi SUA și… după secole, datorită unui procent infim de ,,fuori lege,, și astăzi sunt  vorbiți de rău, deși NU MERITĂ.

Luăm o pildă foarte simplă: dacă ai o cămașă albă și ai doar o foarte mică pată pe guler, ce se vede mai întâi? Vor spune cei care te privesc: uite ce murdar este ăsta! Ignorând faptul că 99% din cămașa ta este de un alb imaculat.

Nu putem nega realitatea. Fiind comunitatea cea mai numeroasă între ,,stranieri,, este matematic firesc să apară și indivizi care să poate ,,păta,, albul comunității…

De ce toate popoarele lumii, deci nu doar italienii, pun în lumină imediată faptele negative ale imigranților?

De ce atunci când o infracțiune este comisă de un imigrant, toată presa tună și fulgeră și atacă o întreagă comunitate, iar când aceeași faptă este comisă de un italian, totul pare firesc? Adică fie și crime dar măcar să le facă ai noștri!

Nu. Nu vă lăsați păcăliți. Justiția a dovedit că nu este așa.

Orice popor (autohton) are tendința de a ,,umili,, imigranții doar din sentimente pur de identitate națională și, mai ales, pentru a crea un complex de inferioritate imigranților, pentru a-i exploata mai eficient, sperând că măcar astfel, prin dreptul nașterii să fie considerați superiori!…

Se vehiculează ideea că  imigranții prestează munci pe care autohtonii le refuză. Ei bine, și italienii, emigrând la rândul lor, trăiesc aceleași drame.

Dar, haideți să scurtez concluzionând: noi românii nu am fost chemați aici, nici aduși cu forța, apoi, dacă am venit, am acceptat să rămânem și să ne integrăm fiecare în ritmul său, deci, să negăm nu conaționalii noștri răufăcători, ci faptele lor, este însă  bine să negăm și instrumentalizarea unui adevăr în scopuri care nu servesc cetățenilor, ci doar acolo sus, știm cui!… (Celor interesați de orice dar mai puțin de binele omului de rând, indiferent de naționalitate).

Iată că italienii ne-au oferit țara lor ca o a doua casă pentru noi. Merităm asta atâta vreme cât dovedim că merităm și, cum spuneam, sunt chestiuni absolut individuale: emigrarea, rămânerea, integrarea și, așa cum italienii nu mă pot judeca după faptele altora, nici eu nu pot judeca poporul italian după spusele lui Di Maio, indiferent cât indignează sau cât are dreptate, este un politician, deci meseria lui este uneori (cu scop diversionist) și vrajba. Am prea mulți italieni pe care îi iubesc sau cărora le sunt profund recunoscător, pentru a izbuti  Di Maio să-mi strice inima!

Dragii mei conaționali, nu uitați, integrarea este o chestiune individuală, imaginea comunității va fi mereu stricată direct proporțional cu mărimea acesteia, va conta mereu în ochii presei și a politicienilor faptul negativ, dar pe noi să ne intereseze restul populației, cei cărora le datorăm un loc de muncă, o casă, un răspuns la prietenia lor, atât contează.

În fine, suntem în plină perioadă a celor mai Sfinte Sărbători, Paștile, anul ăsta îl celebrăm împreună, așadar, să fim împreună sub Lumina Mânuitorului care S-a jertfit pentru fiecare dintre noi, indiferent de nație sau rang politic. Criminalii noștri, 40% sau mai puțini, aici în Italia, au și ei nevoie de un Mântuitor, să ne rugăm și pentru ei.

Pentru a vă liniști sufletește, deși nu cred,  vă amintesc o zicere din popor: ,,în boul care trage să dă cu biciul!”

Di Maio, să ai Sărbători Pascale cu Lumina creștinească, mergem mai departe împreună, chiar dacă nu mă interesează politica dumneata.

_________________________________________

Orice sugestie sau comentariu ne-ar ajuta să îmbunătățim ziarul. Iar dacă poți considera articolul interesant și demn să îl afle și alții, te rugăm să îl distribui, ai aici mai jos butoanele anume. Mulțumim.