din ce în ce mai singuri

Dușmanul  iubirii sau arta înstrăinării

Tehnologiile actuale au atins un prag care ar fi putut părea inimaginabil acum zece sau douăzeci de ani. Comunicarea, schimbul și propagarea informațiilor, accesul la internet, cu motoarele lor de căutare pe care ai iluzia că poți găsi absolut orice, transporturile cu vehiculele lor fără conducător, trecând pe ,,pilot automat”, medicina și… câte alte domenii unde totul este într-o dinamică fără precedent.

Totuși, ca orice lucru bun, toate acestea, au și o parte rea, fiindcă dihotomia bine/rău  nu poate lipsi din absolut nimic din univers.

Tehnologiile ne îmbunătățesc existența și ne ajută să avem cât mai mult timp liber pentru noi! Oare este chiar așa? Ce facem apoi cu un ,,așa de mult”  timp liber?

Putem comunica lesne cu oricine de pe planetă. Da, asta este chiar adevărat. Dar, nu vorbim aici doar de conversații sau transmitere de date, imagini, video, și așa mai departe, ci de ceea ce comunicăm și cum ni se induce un comportament anume.

Expunerea informațiilor private, care important să rămână private, este o realitate. Falsa iluzie a ,,prieteniei planetare” ne-a acaparat și s-a infiltrat în subconștient, nemailăsându-ne timp să ne punem întrebarea dacă este cu adevărat prietenie și, cel mai important lucru, timpul nostru irosit pe rețelele de socializare. Cum și ideea că prietenia, astfel, pierde din semnificația profundă, demonetizându-se, fiind cumva, probabil, doar un exercițiu prin care să ne obișnuiască accelerat cu globalizarea, devenind prea lesne și nejustificat ,,amicii” oricui și… închipuindu-ne ajunși deja cetățeni planetari!

De ce are nevoie omul să ,,socializeze,, în aceste maniere impuse de către rețele? Pentru că i s-a indus această ,,nevoie”, moda se propagă cu ușurință!… Manipularea are aici un teren fertil și iată că… s-a ajuns astfel! Oamenii au impresia că, de fapt, comunică însă realmente stau însingurați, teribil de însingurați, în spatele ecranelor computerelor sau a smartphon-urilor. Priviți în jurul vostru comportamentul oamenilor, toți agățați de telefoanele mobile!… Ai senzația că te afli într-o lume a înstrăinaților, a unora care caută cu înfrigurare un ,,amic,, cine știe pe unde, ignorându-te pe tine cel de alături, aproapele… Nu se mai vizitează rudele, prietenii din copilărie, colegii, de ajuns un bip!

Aici s-a dorit să se ajungă. Forțele obscure care dețin banii mari și puterea planetară au acaparat de la neolitic încoace orice lucru bun și l-a transformat în sursă de îmbogățire, de putere și de subjugare a oamenilor. Nu puteau rata și uzul acestor tehnologii!… Prin ele manipulează umanitatea.

Înainte să  apară aceste obiecte ,,miraculoase,, oamenii se adunau prin piețe, la colț de stradă, pe băncuțe în fața porților, la bar, biserică, oriunde… acolo se priveau în ochi în timp ce își vorbeau, își dădeau mâna, se îmbrățișau, se mai și confruntau, bârfeau, bârfa fiind și un factor moralizator,  frica de ,,gura lumii”,  însă …nu erau însingurați. Socializau realmente!

În ultimele două decenii oamenii au devenit mai egoiști (deși au o neînțeleasă nevoie de socializare) mai lași (deși sunt agresivi verbal sau prin oricare alte forme de gestualitate virtuală), au devenit mai ,,religioși” dar nu se duc la biserică, pricepuți în leacuri miraculoase dar plini de boli, aici, fiind alt subiect, spun doar că, pe vremuri, nu se întâlneau bolile de cancer decât la oamenii trecuți de cincizeci de ani, astăzi însă, acestea au apărut și la frageda vârstă a prunciei și puțini se întreabă de ce, apoi, oamenii sunt informați și pot citi orice, pot traduce, transmite, însă nivelul de cultură generală este în alarmantă scădere, limba maternă a ajuns o limbă moartă, oamenii folosind emoticoane și alte desene care amintesc de epoca de piatră când scrijeleam pereții peșterilor, astăzi gramatica, caligrafia, retorica, arta discursului, fiind subțiate și înlocuite cu abrevieri și semne care dezumanizează ființa, îl întoarce în trecutul foarte îndepărtat.

Nu avem niciun motiv să negăm, să respingem progresul, cu tehnologiile lui minune cu tot, însă UZUL acestora ar trebui să fie un permanent și adânc prilej de reflexie…

Suntem din ce în ce mai însingurați, izolați, înstrăinați de noi înșine, rupți de valorile umaniste și o soluție poate că… tot din zona tehnologiilor va putea apărea… sau nu?

(va urma)

Facebook Comments