Mai mult de jumătate dintre țările lumii folosesc cenzura, hărțuirea sau violența pentru a suprima dezbaterile publice. Potrivit Constant Report
Aproape șase din zece țări restricționează grav libertățile cetățenilor, potrivit unui nou raport care avertizează asupra represiunii tot mai mari la nivel mondial.
Potrivit studiului, există un loc redus sau deloc pentru activism în țări precum Eritreea și Siria și, de asemenea, semne perturbatoare în țările în care democrația este considerată deja bine instaurată, cum ar fi Franța, Statele Unite, Ungaria sau India.
Raportul Civicus Monitor, o alianță a grupurilor societății civile, a constatat că drepturile fundamentale precum libertatea de exprimare și adunarea pașnică – au fost atacate în 111 din cele 196 de țări.
De asemenea, s-a descoperit că țările adoptă legi represive și folosesc noile tehnologii pentru a controla dezbaterile publice. În China, cenzura cu noile tehnologii a atins niveluri fără precedent, de la preluarea puterii de către președintele Xi Jinping, a avertizat raportul.
Cathal Gilbert, șeful spațiului civic de la Civicus, a declarat că aceste măsuri erau doar vârful aisbergului, statele recurgând cel mai frecvent la hărțuire și violență.
„Măsurile suplimentare legale, cum ar fi atacarea jurnaliștilor sau bătăi aplicate protestatarilor, sunt mult mai frecvente”, a spus el. „Aceste tactici sunt proiectate cinic pentru a crea un efect de diminuare și a descuraja pe alții să vorbească sau să devină cetățeni activi”.
Printre țările enumerate ca îngrijorătoare sunt Republica Democrată Congo, unde autoritățile au suprimat vocile societății civile în urma crizei politice care a început în 2015, și Guatemala, unde cel puțin 21 de apărători ai drepturilor omului au fost uciși în 2018.
Raportul a ridicat, de asemenea, preocupări legate de legile represive din Bangladesh și din Franța. În Franța, unele dintre puterile temporare de urgență, introduse în urma atacurilor teroriste din 2015, au devenit permanente, sporind puterile poliției de arestare, detenție și supraveghere.
Aceste puteri, a avertizat raportul, au fost de asemenea utilizate pentru a viza activiștii din domeniul mediului și grupurile de societate civilă musulmană.
În Orientul Mijlociu, Arabia Saudită a fost identificată ca fiind o țară în cauză, din pricina anihilării unor activiști pentru drepturile omului, arestări pe motive religioase și, anul trecut, afectate inclusiv femeile care au participat la campania pentru dreptul de a conduce, aprobat ulterior.
La nivel global, activiștii de sex feminin sunt cei mai vizați, conform lui Civicus. În general, condițiile grupurilor societății civile s-au înrăutățit în nouă țări din martie 2018. Dar spațiul societății civile a crescut totuși în alte șapte țări, printre care Etiopia, a spus Gilbert „orice este posibil, atunci când voința politică este prezentă”.
„Acest lucru ar trebui să încurajeze pe cei care caută unele schimbări în țările considerate represive, de pretutindeni”, a adăugat el. „Prin eliminarea restricțiilor și protejarea spațiului civic, țările pot valorifica adevăratul potențial al societății civile și pot accelera progresul pe o gamă largă de fronturi”.
