Fascinantele şi incredibilele maşini inventate acum 2.000 de ani de către Heron din Alexandria

Nu se ştiu foarte multe lucruri despre Heron din Alexandria, decît că el a fost un remarcabil inginer, invenţiile sale depăşind cu mult nivelul epocii sale. El a inventat mai multe maşini sofisticate care demonstrează cunoştinţele sale vaste în mecanică şi care te face să te gîndeşti dacă nu cumva scrierile sale au avut vreo influenţă extraterestră…

Data naşterii lui Heron rămîne incertă. Unii cercetători spun că acesta s-ar fi născut în Egipt în anul 150 înainte de Hristos, alţii zic că data naşterii ar trebui să fie 250 după Hristos sau 10 după Hristos. Ca student, Heron îşi petrecea cea mai mare parte a timpului său în Biblioteca Universităţii din Alexandria, unde studia o mulţime de cărţi. Cel mai mult, savantul grec a fost puternic influenţat de scrierile lui Ctesibius din Alexandria. N-ar fi exclus ca Heron să fi fost studentul lui Ctesibius.

Cînd a ajuns profesor la Universitatea din Alexandria, Heron a predat matematica, mecanica, fizica şi ştiinţa. El a scris multe cărţi, pe care le-a folosit drept cursuri pentru elevii săi. Aceste cărţi au fost scrise în limbile greacă, latină şi egipteană. Heron este creditat cu autor a mai multor manuscrise, inclusiv Automata, Pneumatica, Dioptra, Catoprica sau Mechanica.

Heron a inventat o serie de maşini fascinante. Dar, unii cercetători cred că unele dintre invenţiile incluse în manuscrisele lui Heron au fost, de fapt, create de alţii. Cu toate acestea, astăzi este foarte dificil să se determine care invenţii au fost ale sale. Prin urmare, de dragul comodităţii, cele mai multe dintre aceste maşini sînt pur şi simplu menţionate ca fiind „ale lui Heron”. Dar, să ne referim la cîteva dintre aceste maşinării fascinante…

Eolipila. Heron din Alexandria a venit cu o nouă invenţie care depindea de interacţiunea mecanică dintre căldură şi apă. Astfel, el a inventat un dispozitiv, asemănător unei rachete, care se numea eolipila şi care folosea aburul drept propulsie. Heron a montat o sferă în partea de sus a unui ibric de apă. Ibricul era încălzit şi transforma apa în aburi, iar gazul călătorea prin conductele sferei; două tuburi în formă de L, de pe laturile opuse ale sferei permiteau gazului să scape, astfel încît împingeau sfera, care era determinată să se rotească. Eolipila mai este numit şi „motorul cu aburi”. Poate de aici s-a inspirat inginerul scoţian James Watt, „inventatorul” motorului cu aburi în secolul al XVIII-lea.

Moara de vînt (roata eoliană) – folosea energia vîntului, care era folosită în activarea unui mecanism. Spre deosebire de motorul cu aburi, această invenţie nu necesita dispozitive mecanice deosebite. Trebuie adăugat faptul că nu există documente care să arate că ar fi existat maşini eoliene înainte ca Heron să fi scris despre ele, ceea ce înseamnă că aceasta este cu adevărat invenţia savantului grec.

Automat pentru apa sfinţită. Heron din Alexandria a inventat primul automat din istorie, ce funcţiona cu monede, pentru a distribui apă sfinţită. Aceste automate puteau fi găsite în templele din întreaga ţară, permiţînd fiecărui pelerin să primească o cantitate egală de apă, fără a fi necesară prezenţa preotului. Automatele lui Heron operau pe baza unui sistem deschis de supape; atunci cînd o monedă era plasată în fanta automatului, greutatea monedei deschidea o supapă şi dădea drumul la apă.

Uşile automate de la temple – a fost un alt aparat fantastic inventat de Heron. Acest dispozitiv utiliza căldura şi forţa pneumatică pentru a deschide uşile unui templu. Astfel, preotul aprindea un foc în altar, încălzea aerul din interior, forţîndu-l să se extindă. Aerul expansionat trecea printr-o conductă într-un vas cu apă, care comunica printr-un tub cu un alt vas cu apă; astfel, apa trecea din primul vas în cel de-al doilea. Acesta din urmă, umplîndu-se cu apă, devenea greu şi se cobora în jos. Dar, cel de-al doilea vas era conectat la o frînghie înfăşurată în jurul unui ax, şi, odată cu coborîrea vasului în jos, axul se învîrtea şi astfel, uşile se deschideau.

Pompele de apă. Primele pompe de apă au fost, probabil, proiectate de Ctesibius, dar Heron le menţionează frecvent în lucrările sale. Pompa sa a fost folosită mai tîrziu, pe scară largă, de către romani pentru a lupta împotriva incendiilor.

Heron nu a fost doar un inginer genial, el a fost, de asemenea, un matematician şi un fizician strălucit. El a venit cu elementele de bază a ceea ce este acum cunoscut sub numele de principiul lui Fermat. Heron a descris principiul refracţiei, din fizica optică. În orice caz, se crede că dispozitivele automate ale lui Heron reprezintă prima cercetare oficială în cibernetica secolului XX.

Sursa: www.lovendal.ro

Facebook Comments