”Fiica mea a căzut în capcana unui chat de video-jocuri”

Capcanele virtuale, victime copiii și adolescenții: pornografie, pedofilie, violențe și derute de la linia pozitivă în viitorul acestora. Internetul este un factor decisiv al saltului tehnologic atins de umanitate și, ca orice lucru omenesc, comportă și o față negativă, periculoasă. Nu lucrurile sunt rele, ci uzul lor! Nu poate fi vina celui care a inventat sau difuzat aceste mijloace moderne.

Iată ca exemplu util altor părinți un material tradus și adaptat de pe site-ul italian Tgcom24 în care o mamă își  destănuie experiențele neplăcute pentrecute cu fiica ei adolescentă.


„Fiica mea a căzut în capcana unui chat de video-jocuri”: mărturisește mama unei fete de 13 ani care fost atrasă în „partea întunecată” a Internetului.

Vânătăi, fotografii intime, propuneri obscene: așa și-a început coșmarul fata. Familia a denunțat incidentul la Polizia Postale, după cum spune femeia reporterilor Tgcom24.

Pasionante, antrenante, captivante, jocurile video reprezintă unul dintre preferatele distracții pentru copii și adolescenții zilelor noastre. Dar fără un control adecvat – ca și în cazul tuturor instrumentelor tehnologice și nu doar – riscul utilizării dăunătoare a unora te pândește după colț. Din acest motiv, părinții trebuie să fie atenți și vigilenți, deoarece adesea tinerii nu tind să înțeleagă implicațiile comportamentelor lor. Așa cum s-a întâmplat și unei fete de 14 ani, atrasă de mai mulți băieți într-o cameră de chat pe atunci când avea 13 ani. (Acum, dispozitivele pe care le foloseau sunt confiscate de poliția poștală.) Mama – care, din motive evidente, dorește să păstreze anonimatul – a decis să împărtășească acestă experiență teribilă reporterilor de la Tgcom24: „un tunel – spune ea – din care este greu să mai ieși”.

O realitate virtuală – Utilizarea proastă a instrumentelor tehnologice – în special, fără control parental – implică multe probleme. Unul dintre cele mai grave este faptul că ei nu știu cum să distingă viața reală de realitatea virtuală. Fata în cauză, de exemplu, a redus relațiile sociale offline pentru a le intensifica online. „Fiica mea a crezut că oamenii cu care vorbea erau mai loiali decât cei din realitate. „Cum poți să ai încredere în străini?” „Cum reușești să-i consideri dacă nu-i cunoști?“ Ei sunt oameni virtuali“, o întrebam… – destăinuie mama fetei.

Reporter: Dar să ne întoarcem la timp. Cum a început acest coșmar?

Fiica mea a început să frecventeze chat-ul unui joc video (unde a avut ocazia de a vorbi cu membrii din „echipa“ ei), în 2016, când avea 13 ani, pe tablet pe care i-l luase, de ceva vreme. Era în același grup de joc ca un băiat mai mare decât ea. După primele abordări, au început să-și scrie. În acest an, când a împlinit anii, i-am cumpărat smartphone, condiția pe care am cerut-o a fost „nu Facebook, nu Whatsapp, nu Instagram”. Pe scurt, nici o rețea socială, pentru că suntem împotriva lor. I-am atras atenția: „să ai grijă că sunt atâtea riscuri pe rețele, s-ar putea să te lovești de străini, oameni care se dau drept ca fiind de vârsta ta și nu sunt.”

Reporter: A urmat instrucțiunile?

Nu, fără știrea noastră, a creat un profil de Instagram de pe tablet și acolo a început să vorbească on-line cu niște băieți, precum și chat-ul de joc (care i-a dat posibilitatea de a vorbi personal cu ceilalți jucători. Necunoscuți, firește). După ce au comunicat prin chat, și mai ales după ce a avut telefonul, a dat numărul la câțiva băieți, unii chiar cu vârste  peste 18 ani.

Reporter: Când ți-ai dat seama că fiica ta ascunde ceva?

În luna ianuarie a acestui an, am realizat că adoptă o atitudine oarecum misterioasă față de anii precedenți. Am avut impresia că schimba ecranul tabletei când treceam prin preajma ei. De multe ori a mers să-și facă temele acasă la o prietenă și mă temeam că va folosi telefonul aceleia. Am început să îi punem niște întrebări. Am fost suspicioși din cauza comportamentului său, dar i-am pus asta și pe seama perioadei specifice adolescenței. Unde mai pui faptul că, fiica mea se descurca bine la școală, avea note bune, nu i-am putut spune „nu te juca, pentru că pierzi timp și nu mai înveți”.

Reporter: Care a fost momentul când ați decis să interveniți?

Într-o zi, la începutul lunii mai, mi-am dat seama că fiica mea avea o contuzie. Am fost speriată și am întrebat-o: „Dar cum ai făcut-o? Scoateți cămașa! Vreau să văd ce ai.” Am găsit 4 sau 5 vânătăi pe umeri și pe gât și am aflat că erau din pricina unuia dintre jocurile perverse pe care le-a făcut cu băieții, (auto-leziuni n.r.). De când am văzut vânătăile, am început să o controlam, ne uitam pe telefonul ei și în cele din urmă ne-a mărturisit. Fata ne-a spus situația urâtă în care se găsea – unii dintre băieții cu care vorbea pe chat erau mult mai mari, deși ea a crezut că vorbea cu colegi de vârstă – și printre ei au fost și acei care i-au cerut fotografii intime. Ne-a spus că a primit și trimis poze dezbrăcată. Din fericire, nu și-a arătat niciodată fața, cel puțin din ceea ce a spus. Am mers direct la poliția poștală. „Ne rugăm să reușească să șteargă toate fotografiile. Altfel, nu știți ce riști”, i-am spus. Dar nu sa terminat așa.

Reporter: În ce sens?

Poliția poștală a confiscat dispozitivele (tablet, smartphone, pc, harduri) și le va păstra până la închiderea anchetei. Fata nu are telefon acum. Nu îi vom cumpăra altul. I-am îngăduit să utilizeze pe ale noastre din când în când să rămână în contact cu colegii de școală. Așadar, am descoperit, pe Whatsapp că, până recent, era încă în contact cu tipul pe care-l cunoștea de acum doi ani pe jocul de chat, care i-a făcut câteva propuneri indecente. În trecut, au fost trimise câteva fotografii, au schimbat numere de telefon și-au dat adresele dar nu s-au văzut-o niciodată. Ea era cea care deschidea argumente acum, bazată că folosea telefoanele noastre. Fiica mea și-a dat, din păcate, întâlnire cu doi băieți, de asemenea minori, și chiar i-a întâlnit.

Reporter: Și ce ai făcut după cunoașterea acestor lucruri?

Am făcut-o să creadă că poliția are înregistrat totul. Când am văzut mesajul unde acest băiat i-a spus: „Vin eu  acasă la tine să ne găsim”, mi-a înghețat sângele. Nu s-au limitat doar la asta. A pretins întâlniri fizice, știind chiar că fiica mea avea 14 ani. Ea îi răspundea uneori cu tonul ridicat, alte ori într-un mod evaziv. După aceste descoperiri ulterioare, am apelat la un psiholog și, datorită sprijinului său, situația s-a îmbunătățit. Pentru a încerca s-o facem mai responsabilă, ne-am întâlnit și cu un doctor care ia spus: „Ai grijă”, „lucrez în spital”, „am văzut de toate culorile”. „Acești oameni te atrag și apoi te violează”. După această întâlnire s-a schimbat atitudinea. Și ne-a spus: „Nu o să mai fiu atât de imprudentă”. Poate că a înțeles. Dragi părinți, voi trebuie să mergeți mai în profunzime, să fiți mereu vigilenți. De asemenea, verificați-le prieteniile. Acești tineri subestimează toate riscurile, inclusiv bolile. Există o superficialitate extremă.

Reporter: Cum explicați, tu și soțul, comportamentul fiicei?

Noi în familie suntem oameni foarte rezervați. Ce s-a întâmplat este de neconceput. Fiica mea a avut un comportament total opus modului nostru de a ne comporta. A subestimat amploarea situației în care se afla. A fost naivă să aibă încredere în astfel de persoane pe care nu le cunoștea. Problema este încercarea de a lăsa impresia că ”ai mai mulți ani decât în realitate”, dar nu știi niciodată cu cine te întâlnești. Am realizat că are un nivel scăzut al respectului de sine și este absurd asta, pentru că niciunul dintre noi nu a făcut-o să se simtă neapreciată.

Reporter: Și acum cum este situația?

Soțul meu și cu mine am făcut-o să înțeleagă că investim timp și bani pentru a-i construi un viitor minunat. Am spus: „Pentru a fi o persoană cea mai bună, trebuie să revizuiești totul. Schimbă, dă pagina, încercă să ai o atitudine diferită. Ai atâte competențe pe care ți le subestimezi. Te arunci în vânt, pentru ce? Ești inteligentă, frumosă și bună. Profităde aceste calități pentru ca-ți oferi cele mai bune rezultate. Pentru a face față viitorului trebuie să fii foarte competitivă și să-ți construiești o reputație bună „. De fapt, acum pare să fi înțeles, am văzut deja o schimbare pozitivă. Dialogul s-a îmbunătățit, deși este întotdeauna o mică suspiciune. Sperăm că fotografiile și chat-ul nu au fost difuzate public. Deoarece anumite imagini și conversații nu pot fi șterse cu ușurință, în toate sensurile.


Concluziile le trageți voi și nu să sugerăm să vă ”terorizați” copiii interzicându-le accesul la tehnologii, să-i lăsați să trăiască în generația lor, însă… un pic de atenție vă poate scuti de nenerocirile la care sunt expuși, începând cu cel mai pașnic dușman care este însăși uzul prea îndelungat al internetului.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici