Guta – tot ce trebuie să ştim despre această boală


Guta este o formă de artrită (inflamatia articulaţiilor), caracterizată prin episoade dureroase secundare inflamaţiei articulaţiilor.

Boală este caracterizată prin durere, edem, roşeaţa şi căldură locală (inflamaţie) precum şi prin impotenţa funcţională a articulatiei.

Fără tratamentul corespunzător, guta este o boală care prezintă recurente (acutizări) frecvente care pot cauza leziuni severe ale articulaţiilor, tendoanelor sau a altor ţesuturi.

Cauza principală a gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric în sânge). Hiperuricemia este deseori asimptomatică şi nu cauzează complicaţii, majoritatea persoanelor cu nivel crescut sanghin al acidului uric nu dezvoltă niciodată guta. Nu este cunoscută cauza exactă a hiperuricemiei, însă s-au idendificat recent diferiţi factori heredo-colaterali (genetici) incriminaţi în apariţia acesteia. Când nivelul acidului uric are valori foarte mari, acesta poate formă cristale de urat care se depun apoi la nivelul articulatiior. Se pot identifica diferiţi factori incriminaţi în etiologia bolii şi anume:
Afecţiuni legate de dietă şi greutatea corporală:
– obezitatea
– ingestie moderată sau cronică de alcool, în special bere
dietă bogată în carne şi fructe de mare (bogate în purine)
– diete cu conţinut caloric mic

Medicamente care pot crească concentraţia sangina a acidului uric:

– tratament cronic cu aspirina sau produse care conţin niacin (acid nicotinic)
– diureticele (medicamente care elimina excesul de apă şi sare de la nivelul organismului)
– chimioterapia (medicamente folosite în tratamentul cancerului, provoacă moartea rapidă a celulelor maligne)
– imunosupresoare (medicamente care scad imunitatea organismului), ca de exemplu ciclosporina, folosită în profilaxia rejetului de grefă după transplant de organ

Boli cronice, grave, precum:
– boli care asociază scădere rapidă în greutate sau pacienţi care au scăzut în greutate secundar unor modificări drastice în dietă sau datorită folosirii anumitor tratamente
boală renală cronică
– hipertensiunea arterială
afecţiuni care asociază un turnover celular (ciclul celular) accelerat, precum psoriazisul (afecţiune dermatologică), mielomul multiplu (formă de tumoră malignă a măduvei sanghine), anemia hemolitică (moartea rapidă a celuler roşii din sânge, prin distrugere acestora), sau tumori
– saturnismul (intoxicaţia cu plumb)
– hipotiroidismul (afecţiune a glandei tiroide caracterizată prin deficitul hormonilor secretati la acest nivel).
Afecţiuni genetice caracterizate prin niveluri crescute a acidului uric. Persoanele cu sindrom Kelley-Seegmiller sau sindrom Lesch-Nyhan, au un deficit parţial sau uneori complet al enzimei care menţine echilibrul adecvat al acidului uric.

Factori de risc

Cauza principala a gutei este concentraţia mare a acidului uric sanghin (hiperuricemie). Următorii factori sunt consideraţi de risc în apariţia bolii, fie prin favorizarea hiperuricemiei, fie prin creşterea susceptibilităţii articulare la depunerea cristalelor de acid uric:
– sexul masculin
– istoria familială pozitivă pentru gută
– obezitatea
– consumul moderat – excesiv de alcool
dietă alimentară bogată în carne sau produse alimentare de origine marina (au un conţinut ridicat în purine)
– tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimina excesul de apă şi sare din organism, folosite deseori în bolile cardiace, renale şi în hipertensiunea arterială)
– utilizarea cronică a aspirinei (1-2 comprimate pe zi)
– episoade frecvente de deshidratare
– boli intercurenţe sau boli infecţioase acute
intoxicaţia cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental
– diete cu conţinut caloric foarte mic (cure)
– leziuni articulare sau periarticulare

Guta şi afecţiunile asociate acesteia
Există o serie e afecţiuni care apar mai frecvent la persoanele diagnosticate cu gută, decât la restul populaţiei sănătoase, cu toate nu există studii medicale concludente care fi dovedit clar acest lucru. Se crede guta are factori de risc comuni cu alte afecţiuni (obezitatea, hipertensiunea arterială şi hipertrigliceridemia). Aceşti factori sunt de asemenea factori de risc pentru anumite afecţiuni, precum:
– diabetul zaharat
– bolile renale
arterioscleroză (îngroşarea arterelor)
boala cardică.

Simptome

Boala propriu zisă apare după ani de zile în care cristalele de acid uric se depun la nivelul articulaţiilor şi ţesuturilor învecinate. Guta prezintă următoarele simptome:
creşterea temperaturii locale, durere, edem şi sensibilitate crescută la nivelul articulatiei (de obicei articulaţia degetului mare de la picior, denumit şi haluce).
– durere nocturnă intensă, uneori pacientul nu suportă nici atingerea articulatiei cu cearceaful
– disconfort care se intensifica pe parcursul nopţii, ca apoi cedeze în intensitate pe parcursul următoarelor 2-7 zile
– prurit tegumentar (mâncărime a pielii) şi exfolierea pielii apărută după remitarea atacului de gută
Alte simptome, pot includă:
– culoare roşie-vineţie a tegumentului în regiunea articulatiei afectate, asemănătoare unei infecţii tegumentare locale
febra
– limitarea mişcărilor normale a articulatiei (redoare)

Dieta recomandată pentru persoanele care suferă de gută
Simptomele gutei pot varia, astfel încât:
– simptomele pot recidivă (reapărea) după o boală intercurentă sau după o intervenţie chirurgicală
– unele persoane nu prezintă atacuri recurente de gută, dar pot dezvoltă o formă cronică a bolii. Guta cronică este o formă mai puţin dureroasă care apare la adulţi şi este deseori confundată cu alte forme de artrită
– primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutoşi), cu localizare la nivelul mâinilor, coatelor sau urechilor. Aceşti noduli nu sunt însă caracteristici atacului de gută.

În momentul în care apar simptomele gutei, acidul uric găsit în exces în circulaţia sangvină, s-a depozitat sub formă cristalelor de acid uric la nivelul articulaţiilor. Halucele (degetul mare de la picior), este cel mai adesea afectat, însă pot fi atinse şi alte articulaţii precum articulaţiile piciorului, articulaţia mâinii, a genunchiului, degetelor sau a coatelor. Poate de asemenea apară inflamatia lichidului articular (bursită), cel mai adesea la nivelul cotului (bursită olecraniană) sau a genunchiului (bursită prepatelara).

Trebuie se reţină există multe alte afecţiuni care au simptome asemănătoare cu guta. Simptome ale gutei precum căldură locală, durerea, edemul şi sensibilitatea crescută la nivelul articulatiei, se pot regăsi şi în alte afecţiuni. Dintre afecţiunile cu simptome asemănătoare gutei, amintim:
artrită reumatoidă, care însă afectează preponderent articulaţiile mici ale degetelor, umerilor şi bazinului, spre deosebire de guţă care debutează de cele mai multe ori la nivelul degetului mare de la picior (haluce)
osteoartrită, a cărei simptome includ durere, redoare (înţepenirea, imposibilitaea efectuării mişcărilor normale), sensibilitate crescută, apărute la nivelul mâinilor, bazinului, genunchilor sau picioarelor
osteomielită, este o infecţie mult mai rară decât guţă şi constă în infecţia microbiană a osului şi ţesuturilor periarticulare. Tratamentul osteomielitei necesită tratament antibiotic parenteral şi spitalizare. Osteomielită apare secundar următoarelor afecţiuni predispozante:
– tratament imunosupresor
infecţia HIV
– diabet zaharat
– pneumonie bacteriană recentă
infecţie cutanata sau renală
proteză osoasă sau a unei articulaţii
febra
– pseudoguta este o afecţiune în care se pot identifica depozite articulare de calciu. Pseudoguta poate prezenţa simptome precum, edem, durere a unor articulaţii mari precum articulaţiile genunchiului sau a coatelor. Această afecţiune apare în special în rândul adulţilor şi vârstnicilor.
artrită septică acută, este o afecţiune infecţioasă gravă, cauzată de infecţia bacteriană a unei articulaţii. (VA URMA)

 

 

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.