Heidelberg – fotoreportaj realizat de poetul Alexandru Paraschiv

alexandru paraschiv

Poetul vrâncean, Alexandru Paraschiv, stabilit la Roma, însă, aflat pentru câteva săptămâni în Germania, la Heidelberg, a trimis la redacția vocativ plus reportajul său imagistic realizat în acest oraș. Alexandru Paraschiv, peste câteva zile, va oferi cititorilor săi un excelent volum de versuri intitulat acolo și publicat la editura minela.

Heidelberg este un oraș în nord-vestul landului german Baden-Württemberg. Cu circa 150 mii locuitori – cei circa 30000 de militari americani staționați în Heidelberg nu sunt puși la socoteală -, este al cincilea oraș ca mărime din landul Baden-Württemberg (după Stuttgart, Mannheim, Karlsruhe și Freiburg im Breisgau). Heidelberg are statut administrativ de district urban, este deci un oraș-district (în germană kreisfreie Stadt).

Heidelberg găzduiește una din cele mai vechi și mai renumite universități din Europa: Universitatea din Heidelberg, Ruperto Carola. Este renumit și pentru orașul vechi, foarte bine conservat, cu clădiri din secolele XIV-XVIII.

În Heidelberg și-a petrecut cea mai mare parte a exilului și a decedat, la 15 Mai 1873, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Heidelberg este situat pe râul Neckar, acolo unde râul părăsește văile abrupte din podișul Odenwald și își continuă cursul prin lunca Rinului, până la vărsarea în acesta (cca 22 km nord-vest). Orașul este străjuit de două dealuri, pe fiecare parte a râului, unde se află vârfurile Königstuhl (568 m – cel mai înalt din Odenwald) și Heiligenberg (445 m). Râul Neckar se varsă la circa 22 de kilometri în Rin. Comunele care au fost integrate orașului Heidelberg în secolul XX se află pe valea Neckar-ului și pe Bergstrasse la marginea Odenwald-ului.Orașul este poziționat în Regiunea Metropolitană Rhein Neckar, una dintre cele mai mari regiuni metropolitane din sud-vestul Germaniei care cuprinde o parte din Sudul Landului Hessen, o parte din Pfalz și partea nord-vestică a land-ului Baden Württemberg. Cele mai mari concentrüri urbane din regiunea cu peste 2,35 milioane locuitori sunt orașele Mannheim și Heidelberg. Heidelbergul se află pe drumul european de pelerinaj E1, care pornește din mijlocul Suediei și ajunge până la Umbria în Italia.

Împrejurimile au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri, urme ale mai multor așezări au fost descoperite în jurul sanctuarelor celtice de pe pe dealul Heiligenberg.[8] În timpul Imperiului Roman, aici a existat un fort și o garnizoană.

Heidelberg a fost atestat documentar pentru prima oară în 1196 (relativ târziu, având în vedere că alte așezări din vecinătate – unele devenind între timp chiar cartiere ale actualului oraș – sunt atestate deja din sec. VII-IX).

Multă vreme, Heidelbergul a constituit reședința Palatinatului Inferior („Electoral”) (în germană Kurpfalz), unul din statele feudale de primă importanță ale Sfântului Imperiu Roman de Nație Germană. În urma Bulei de Aur din 1329, Contele Palatin (Pfalzgraf) al Rinului devine unul din cei șapte Principi Electori.

În 1386, Principele Ruprecht I-ul înființează Universitatea din Heidelberg, una din cele mai vechi instituții de acest fel din Europa (și cea mai veche de pe teritoriul actual al Germaniei).

Palatinatul a fost unul din primele state protestante în sec. al XVI-lea. Heidelbergul devine un important centru al Reformei.

În sec. al XVII-lea, orașul (ca, de altfel, întregul principat) suferă intens urmările Războiului de 30 Ani (1618-1648): peste două treimi din populația regiunii piere în urma sângerosului conflict. În timpul Războiului de Succesiune al Palatinatului, Castelul Heidelberg suferă distrugeri mari din partea trupelor franceze de ocupație. Astăzi, ruinele castelului reprezintă atracția turistică principală a Heidelbergului.

În 1720, reședința Palatinatului este mutată la Mannheim. Cu aceasta Heidelbergul își pierde importanța politică. Rămâne însă un puternic centru cultural, exponent al Romantismului (sec. al XIX-lea) și al Liberalismului (sec. al XX-lea).

În cursul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul scapă ca prin minune de distrugeri, găzduind în perioada postbelică un important centru de comandă al forțelor militare aliate (Cartierul General al US Army Europe).

În Heidelberg se află prestigioasa „Universitate Ruprecht-Karl”, una din cele mai vechi instituții de acest fel din Europa (cea mai veche de pe teritoriul actual al Germaniei). De oraș sau de Universitate se leagă o impresionantă listă de personalități culturale și științifice ale Germaniei (dintre care putem enumera succint: Carl Bosch, Max Weber, Helmut Kohl, Gustav Kirchhof precum și zeci de laureați ai Premiului Nobel)

În oraș se află patru institute de cercetare Max Planck (Fizica nucleară, Astronomie, Medicină, Drept), Centrul German de Cercetări împotriva Cancerului, Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL), Centrul German de Gerontologie, Academia Științifică din Heidelberg și multe altele. În 1944, primul ciclotron din Germania a fost dat în folosință la Heidelberg.

Nenumărate clădiri vechi, monumente de arhitectură, muzee, teatre și manifestări culturale periodice completează moștenirea Heidelbergului, aflat pe lista Patrimoniului Mondial sub egida UNESCO.

În Heidelberg au trăit și profesat oameni al căror renume s-a întins mult peste granițele Germaniei. Pe nenumărate case modeste din orașul vechi se află plăci comemorative care amintesc trecătorului că în acel loc a trăit și lucrat câte o personalitate deosebită.

Instituția care a atras foarte mulți oameni în Heidelberg este Universitatea din Heidelberg, Ruperto Carola care prin centrele ei excelente de cercetare a adunat oameni deosebit de capabil ce s-au făcut cunoscuți pe plan mondial în diverse domenii. Foarte mulți laureați ai premiului Nobel au trăit, au studiat și au predat în Heidelberg. Amintim doar pe Carl Bosch (laureat al premiului nobil în chimie), Georg Wittig (laureat al premiului nobil în chimie 1979), Walther Bothe (laureat al premiului nobil în fizică 1954), Ernst Ruska (laureat al premiului nobil în fizică 1986) sau Otto Meyerhof (laureat al premiului nobil în medicină 1923), Bert Sakmann (laureat al premiului nobil în medicină 1991), Harald zur Hausen (laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, 2008).

Între personalitățile de marcă ale Heidelbergului se numără: Friedrich Ebert (primul președinte al Reich-ului German), Karl Jaspers (filosof), Ernst Jünger (scriitor), Marie Marcks (caricaturistă), Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (Mare Ducesă de Orléans), Silvia Sommerlath (Regina Suediei), Ananda Mahidol (Regele Siam-ului/Thailandei), Max Weber (Sociolog) și Elisabeth Seitz (gimnastă germană).

Fiind exilat, Alexandru Ioan Cuza a decedat la 15 mai 1873, la Heidelberg. (sinteză wikipedia)

Fotoreportaj realizat de Alexandru Paraschiv, poet român stabilit la Roma, în vizită în acest oraș fabulos din Germania.

alexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyrightalexandru paraschiv copyright

 

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici