Primarii municipiilor Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea au lansat o Alianță a Vestului. Ce se întâmplă de fapt? Părerile sunt împărțite.
Remus Borza, deputat independent, a lansat o ipoteză explozivă cu privire la Alianţa Vestului, din care fac parte primarii din Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca şi Arad.
„Patru primari și toți liberali s-au unit într-o Alianță a Vestului care i-a speriat pe birocrații de la București. Primarii municipiilor Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea au lansat, în weekend, această alianță în scopul atragerii de fonduri europene direct de la Bruxelles. În prima parte a anului viitor, vor înfiinţa și o Asociaţie de Dezvoltare Interregională (ADIR), prin intermediul căreia să acceseze fonduri pentru mari proiecte de infrastructură şi nu numai. Ilie Bolojan, primarul Oradei, și Gheorghe Falcă, primarul Aradului, au vorbit, în concret, de două astfel de proiecte: o autostradă sau un drum expres care să lege cele două municipii și electrificarea liniei ferate Arad-Oradea. Chiar dacă nu vor putea direct pe actualul exercițiu european, 2014-2020, accesa fonduri europene, printr-un parteneriat public privat sau în asociere cu Ministerul Transporturilor, pe exercițiul comunitar 2021-2027, astfel de proiecte sunt finanțabile.
Imediat au apărut reacțiile. O încercare de regionalizare, de autonomie, aceasta a fost reacția Bucureștiului. Din punctul meu de vedere, reprezintă un act firesc, normal. Noi vorbim în Constituție de o anumită autonomie a administrației care ar trebui generalizată și extinsă. Cel puțin pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) nu poți accesa și aduce bani europeni în țară, în comunități mai mici de 450.000 de locuitori. În 1998, polonezii și-au reformat administrația, revenind la modelul interbelic de organizare administrativ teritorială. Din 4300 de UAT- uri, au mai rămas cu 2700. Ori, în România, avem 335 de comune cu 1.000 de locuitori și zeci de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Aceste unități administrative nu sunt eligibile pentru a atrage fonduri europene și nu reușesc să-și acopere nici măcar cheltuielile de funcționare. Mai puțin de o treime din cele 3.181 de unități administrativ teritoriale se autofinanțează din impozite și taxe. Marea majoritatea a primăriilor stau cu mâna întinsă la bugetul de stat.
Chiar pe vremea lui Dragnea, când era ministru la Dezvoltare, s-a încercat o reformare a administrației publice locale, prin înființarea celor opt euro-regiuni, care se suprapuneau și pe provinciile istorice românești. Proiectul a fost abandonat din motive lesne de înțeles. Scădea influența Bucureștiului și a partidului de guvernământ, câtă vreme fondurile bugetare erau alocate direct euroregiunilor, și nu mai erau distribuite în baza unor criterii politice și, evident, partizane de către Ministerul Dezvoltării. Trebuie să acceptăm că actualul model de organizare a administrației publice locale este unul anacronic.
Aruncăm, în fiecare an, peste 30 miliarde euro în administrația publică. Cu toate acestea, două treimi din satele și comunele țării nu au asfalt, canalizare, apă curentă și gaze. Situație inacceptabilă pentru o țară europeană în secolul XXI. Evident, nu mai putem accepta o armată de 700.000 de bugetari în administrația publică locală, din care, aproape 300.000 de lefegii în autoritățile executive locale. Cele patru orașe care au constituit Alianța Vestului, la care, din ianuarie 2019, li se vor alături și Sibiu și Alba Iulia, reprezintă modele de bune practici în ceea ce privește administrarea comunității și absorbția de fonduri europene. Aceste șase orașe sunt în TOP 10 orașe privind dezvoltarea, cifra de afaceri și PIB per capita, grad de civilizație, cultură și educație. Haideți să replicăm astfel de modele de organizare și asociere și în Moldova sau în județele din sudul țării care sunt în coada clasamentului”, a declarat Remus Borza.
Ipoteză explozivă
Totodată, deputatul Remus Borza a lansat și o ipoteză cu privire la Alianța Vestului. „Există, pe lângă oportunitățile economice și de dezvoltare oferite de această Alianță, și o intenție și o mișcare politică din partea semnatarilor. PNL nu a reușit, nici în Anul Centenarului, să iasă cu nimic în față, nici măcar să capitalizeze politic moștenirea Brătienilor ca întregitori de țară. Electoratul liberal, dezamăgit de politica actualei conduceri, migrează deja spre ALDE sau spre Cioloș. Un astfel de proiect poate relansa și recredibiliza PNL și poate crea chiar o alternativă la Iohannis din perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. Organizațiile PNL din Ardeal, extem de puternice, s-ar putea să-l susțină pe Emil Boc la președinția României. Vom trăi și vom vedea dacă un atare plan se va materializa”, a spus deputatul la DCNews.
Europarlamentarul Laszlo Tokes, unul dintre politicienii maghiari care promovează autonomia, a lăudat Alianţa Vestului, formată din oraşele Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea şi Arad, despre care a spus că ar putea reprezenta “drumul spre viitor”, remarcă Ziua de Cluj.
“Chiar la aniversare ar trebui să ne înălţăm la culmile spiritului Declaraţiei din Alba Iulia, de 100 de ani, care în spiritul pluralist al Transilvaniei a închipuit viitorul comun al celor care trăiesc pe aceste meleaguri. În 1989 am avut o nouă şansă de a atinge aceste scopuri şi hai să încercăm iarăşi să ajungem la înţelegere care, chiar în sensul unirii celor patru oraşe din vestul Transilvaniei, României, ar putea reprezenta drumul spre viitor”, a afirmat Laszlo Tokes la Timişoara, unde a depus o coroană de flori, sâmbătă seara, pe faţada bisericii reformate, locul de unde a pornit Revoluţia din Decembrie 1989, citat de Mediafax.
Primarii din Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea au lansat în urmă cu o săptămână Alianţa Vestului, parteneriat prin care vor să atragă fonduri europene direct de la Bruxelles pentru proiecte comune. Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat, că iniţiativa nu are niciun fel de legătură cu vreun proiect de separatism teritorial şi nu doreşte să pună sub semnul întrebării statul naţional unitar român.
