Italia NU mai este ținta preferată a forței de muncă din Europa de Est – tinerii italieni părăsesc patria

În vreme ce tot mai mulți tineri – cifrele sunt alarmante – părăsesc Italia în căutarea unei vieți mai bune în alte țări, Italia NU mai este ținta de destinație a forței de muncă din Europa de Est. 

Locurile de muncă au scăzut atât de vertiginos încât doar fuga tinerilor italieni și contra-exodul est-europenilor au permis incapabililor politicieni italieni să pretindă că ”gestionează situația” și că …nu sunt alarme… ba prea sunt, dar le mușamalizează.

Un exemplu fiind și cazul ILVA, atunci când au permis vânzarea către Mittal, se știa de năravul lui Mittal de a cumpăra oțelăriile doar pentru a le distruge și închide, să nu spunem că miroase a șpagă aici, nefiind dovezi, le-a păsat celor de la putere de oameni și de locurile lor de muncă? NU…

Mai vin în prezent în peninsulă doar asiatici și africani, izgoniți de pe pământul lor de sărăcie, războaie, epidemii… Acestora din urmă fiindu-le apoi foarte greu să se integreze, datorită diferențelor de cultură.

Politicienii de cea mai joasă calitate din Italia, în loc să rezolve cauzele pentru care tinerii italieni lasă patria iar cei mai harnici muncitori străini europeni nu mai aleg Italia, aruncă prin ”trompetele” lor media ori rețele sociale, fel de fel de alarmisme și de incitări la ură, la xenofobie, rasism și fascism. Unul dintre acești ”bufoni” mincinoși fiind și Salvini, așa-zisul ”salvator al patriei din calea invaziei”, …invazie care …nici nu există!…


Începând cu 2008, paralel cu criza economică, s-a vehiculat ideea că sosirea de noi lucrători va consuma toate oportunitățile prezente pe piață, în special imigranții au fost și sunt percepuți ca o amenințare, fiindcă numărul de lucrători străini, de 2,5 milioane, este aproape similar cu cel al șomerilor italieni, de 2,4 milioane.

În realitate, cele două grupuri au caracteristici diferite, după cum reiese dintr-un studiu al Fundației Leone Moressa.

Bogăția produsă de străini se ridică la 139 miliarde (9% din averea națională. Pentru Istat 2018, lucrătorii străini sunt 2.455.000 (10,6% angajați). Incidența lucrătorilor străini scade cu 7,9% din 2009 până la 10,3% în 2014, pentru a se stabiliza apoi în ultimii 5 ani: în ultimul an: + 1,3% angajați străini, + 0,8% italieni, + 0,6% rata de ocupare în ambele categorii.

În ultimii 10 ani, imigrația în Italia a scăzut: în 2010 noile permise de ședere au fost de 600.000, în 2018 s-au redus mai mult decât la jumătate. Permise de muncă de la 360 de mii în 2010 la mai puțin de 14 mii în 2018. Așadar, nu străinii fură locurile de muncă italienilor, ci acceptă acele munci pe care italienii NU mai vor să le presteze din varii motive. Potrivit ansa.it


Tot presa este cea care stârnește în rândul populației tot felul de stări și sentimente, publicând intens faptele de cronica neagră preferențial cea unde făptașii sunt străini. Raportând la numărul populației, mai mulți italieni umplu închisorile decât străinii, chiar dacă aparent situația poate fi interpretată și invers… În plus, străinii comit preponderent faptele mărunte iar italienii, după cum reiese zilnic din presă, își ucid familia, comit jafuri periculoase, se organizează în clanuri mari mafiote după care se ucid între acestea.

Unde cu adevărat italienii pot avea dreptate când se îngrijorează de migrația excesivă este strada plină cu africani care nu au nicio ocupație, și asta nu pentru că nu ar fi deloc de muncă, ci ori nu au calificarea necesară ori nu vor să muncească, trăind din ajutorul de stat.

Statul Italian și U.E. a creat o puternică discriminare între categoriile de migranți: est-europenilor nu li s-a dat niciodată nicio formă de sprijin de la stat, dimpotrivă, pe când celor din Africa mereu le-au pus la dispoziție și locuințe, școli, gratuități, ajutoare, ș.a.

Nu vă treacă prin minte nicio formă de rasism, foarte bine că statul îi ajută, dar de ce doar pe africani… legea nu este egală?

Dacă un moldovean, rus, polonez, ucrainian, român, bulgar, albanez, nu ar avea de muncă și ar cere de la stat un ajutor, i s-ar răspunde că NU sunt fonduri pentru el… pe când pentru africani pare-se că DA. Este asta o discriminare în toată regula… Mai mult, nici cetățeanului italian aflat în dificultate nu i se dă ajutor și atâtea facilități precum africanilor… Nu cumva asta este o strategie împotriva Europei? 

Dacă într-adevăr se vrea sprijinirea popoarelor năpăstuite din Africa, să se înceapă cu: decolonizarea acestora, încetarea exploatării resurselor acestor state, încetarea vânzărilor de arme și a învrăjbirii neamurilor africane, investiții masive pe continentul african și, astfel, bieții oamenii de acolo nu vor mai fi nevoiți să urce spre Europa. Dar, uite că…  pentru așa ceva …NU sunt fonduri…

În ritmul ăsta Italia va ajunge foarte curând mai săracă decât România iar italienii vor urca spre Carpați pentru o bucată de pâine…

Păcat, mare păcat pentru un așa popor brav cum este cel italian să aibă conducători atât de …trădători.

CITEȘTE ȘI – Să imaginăm un scenariu al groazei: patru milioane de români întorcându-se acasă în doar șase luni de zile

Facebook Comments