Locuri din România mai puțin cunoscute – Obârşia Cloşani

Obârşia Cloşani se află în sudul Munţilor Mehedinţi, la distanță de 15 km de oraşul Baia de Aramă și 46 Km de oraşul Băile Herculane.

Efortul de a ajunge in acest loc de pe frumoasele meleaguri ale Muntilor Cernei este pe deplin rasplatit de realitatile etnografice de aici. Satul are gospodariile dispuse de-a lungul mai multor vai, o mare parte a caselor localnicilor pastrandu-si vechea arhitectura traditionala.

Comuna Obârșia Cloșani reprezintă un centru etnografic în care s-au păstrat vechile tradiții și meșteșuguri, un loc în care turiștii pot lua parte la sărbătorile locale și chiar la viața oamenilor, locuitorii fiind recunoscuți pentru ospitalitatea lor.

Din localitatea Obârşia Cloşani se vede Vârful lui Stan, aflat pe creasta principală a Munţilor Mehedinţi și mult departe.

Frumuseţea zonei este răpitoare. O lecţie de geografie se desfăşoară în toată splendoarea. Munţii Vulcan, munţii Retezat, Piule-Iorgovan, creasta Godeanu şi prelungirea ei spre munţii Cernei. Soarbele, şaua Paltina, Galbena, Gârdomanul, Scărişoara, culmea Bulzului, şaua Mâţului, Godeanu şi Oslea Românească. În acelaşi timp satele gorjene extrem de frumoase şi de pitoreşti din zona de munte în partea opusă până departe spre Rovinari şi chiar mai departe.

Istoric

În urmă cu 300-400, în zonă au venit 4 haiduci: Danciu, Lupu, Micşa si Trăilă, din partea Banatului. Aceștia sunt strămoșii familiilor care populează acum zona și care poartă numele de Dănciulescu, Lupulescu sau Trăilescu.

Etnografie, folclor și artă populară

Casele localnicilor sunt dispuse de-a lungul mai multor văi, o mare parte păstrându-și vechea arhitectură tradițională. Ocupațiile principale ale localnicilor au fost din cele mai vechi timpuri prelucrarea artistică a lemnului și prelucrarea părului de capră.

Cloșani se numără printre puținele localități din România unde femeile se ocupă și astăzi cu prelucrarea părului de capră și de oaie. Ele țes piese de decor pentru interiorul locuinței (macaturi, cuverturi de lână pentru acoperit patul, ștergare), oprege și chiar haine din lâna și părul animalelor. Cloșani este recunoscută pentru această artă la nivel național.

Obârșia Cloșani a fost de-a lungul timpului un important centru de prelucrare artistică a lemnului unde se făceau  piese de mobilier, iar piesa de rezistență și cea mai originală piesă din punct de vedere decorativ este lada de zestre care se așează conform obiceiului local, la capătul patului din „camera curată”, echivalentul camerei de zi. Lada de zestre fiind confectionata cu unelte simple: securea, broasca, gilaul, horjul, paznicul, adica compasul de lemn etc.

De asemenea, o piesă importantă în gospodăria localnicilor este cazanul de făcut țuică. Localnicii culeg fructele (corcodușe, cireșe, prune, piersici, struguri,etc.), le lasă câteva zile la fermentat în vase de lemn numite putini, apoi le fierb în cazan la foc, astfel preparându-se tradiționala țuică naturală. În Obârșia Cloșani fiecare localnic are în casa lui măcar câțiva litri de țuică cu care sunt serviți oaspeții.

Cele mai frecvente ornamente utilizate sunt rozeta, coroana, brăduțul, alături de care apar și diferite reprezentări antropomorfe.

Principalul eveniment folcloric și religios al comunei este Sărbătoarea „Vinerea Ciumii” sau Ciumarca (în prima zi de vineri după Sfântul Ilie).Potrivit tradiției, prin zonă a trecut Sfântul Nicodim, care, văzând suferința celor ce erau bolnavi de ciumă, s-a rugat pentru ei iar aceștia prin post și rugăciune s-au vindecat. Sfântul Nicodim a hotărât într-o zi de vineri să se săvârșească Sfânta Liturghie la intrarea în sat și apoi să se citească rugăciunile de îndepărtare a bolilor molipsitoare.

Obiective culturale

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” din Obârșia-Cloșani este una dintre cele mai frumoase biserici de zid mehedințene, ridicată în anul 1936 de către Andrei Costovici. Acesta a reușit să realizeze o construcție solidă, aspect demonstrat prin faptul că lăcașul nu a suferit nicio problemă în urma cutremurelor din noiembrie 1940 și martie 1977. Biserica a fost sfințită în ziua de 15 septembrie 1946 de către marele ecleziarh Teofil Niculescu însoțit de arhidiaconul Sacerdoțeanu cu participarea doctorului Aurel Popescu din Turnu Severin

Funcționează și astăzi, instalatiile tehnice populare de straveche traditie — mori cu ciutura sau pive de ingrosat tesaturile. Privind cu atentie principiul de functionare al morilor de ciutura puse in miscare prin actiunea apei, se relevă ca ingeniozitatea in constructie a taranilor s-a bazat pe principiul modern al actionarii turbinei.

Facebook Comments