Mai multe pahare de apă băute pe zi – încă un mit distrus

Ar trebui să bem cel puţin opt pahare de apă pe zi pentru a rămâne hidrataţi corespunzător.

Probabil unul dintre cele cunoscute mituri despre sănătate din mediul urban este acela că o persoană obișnuită trebuie să bea cel puţin opt pahare (aproximativ 2 litri) de apă pe zi pentru o hidratare corespunzătoare a organismului.

Acest sfat a fost mediatizat de scriitori, medici și nutriționiști deopotrivă și de multe ori el a fost considerat drept „prima recomandare pentru a avea o stare bună de sănătate”. Cu toate acestea, acest sfat atât de popularizat s-a dovedit a nu avea niciun suport științific.

Originea acestui mit este la fel de neclară ca şi beneficiile medicale menite să le asigure. Unii afirmă că totul ar fi început în anul 1945 atunci când Food and Nutrition Board al National Research Council a recomandat consumul a aproximativ „1 mililitru de apă pentru fiecare calorie de mâncare”, ceea ce ar reprezenta aproximativ 2-2,5 litri de apă pe zi pentru o dietă obişnuită conţinând 2.000 de calorii.

Alţii consideră că originea acestui mit ar proveni încă de la începutul anilor 1700, odată cu medicul german Christoph Wilhelm Hufeland (1764-1836), cel care a practicat medicina naturistă și care era un adept al doctrinei vitalismului. Acesta a scris câteva cărți despre macrobiotică.

În cartea sa intitulată Makrobiotik oder Die Kunst, el a susţinut importanța consumului de apă şi a scos în evidenţă proprietăţile curative deosebite ale apei dulci, aflată la o temperatură scăzută, despre care a afirmat că „fortifică și înviorează stomacul și nervii, reprezentând un excelent remediu împotriva afecţiunilor bilei și împotriva putrefacţiei”. Dr. Hufeland chiar a prescris un consum de cel puţin 8 pahare de apă pe zi.

Dr. Hufeland a relatat cazul unei persoane care de la vârsta de 30 de ani suferea de „ipohondrie, melancolie, palpitaţii și indigestie”. Urmând o dietă pe bază de apă „toate afecţiunile sale au dispărut”, iar acesta s-a bucurat în continuare de o sănătate mai bună în ultima jumătate a vieții sale decât în timpul tinereții sale.

De-a lungul secolelor 18 și 20 cura pe bază de apă (hidroterapia) a fost foarte populară în Europa și în America, medicii practicieni încurajându-şi adepții să bea o cantitate mare de apă pentru a se bucura de proprietăţile sănătoase şi curative ale acesteia și pentru a-şi elimina toxinele și impuritățile din organism.

Indiferent care a fost originea exactă a acestui mit şi chiar dacă trei din patru adulți cunosc în prezent această recomandare, există totuşi foarte puține dovezi clinice care să o susțină.

Într-un studiu asupra acestui subiect, realizat în anul 2002 de către Heinz Valtin, un medic specialist în nefrologie din cadrul Dartmouth Medical School, sunt prezentate concluziile acestuia cu privire la această recomandare. El consideră că afirmaţia care ar susţine acest sfat a fost preluată din Food and Nutrition Board şi a fost interpretată greșit, fiind scoasă din contextul inițial.

În fraza care urmează după afirmaţia din National Research Council care a stat la baza mitului de faţă se afirmă că „cea mai mare parte din această cantitate este conținută în alimentele preparate”, această menţiune fiind omisă, conștient sau din eroare, astfel încât a condus la interpretarea falsă cum că această cerință este necesar să fie îndeplinită consumând doar apă potabilă.

După 45 de ani de studii asupra sistemului biologic care menține echilibrul apei din corpurile noastre, Valtin a ajuns la concluzia că nu este necesar să bem o cantitate atât de mare de apă. El a indicat o serie de studii care atestă capacitatea organismului uman de a menține echilibrul cantităţii de apă din organism prin utilizarea şi a altor surse de apă, cum ar fi băuturile reprezentate de ceai, cafea, răcoritoare, precum şi de alte produse alimentare preparate.

Adevărul este că cele mai multe alimente conţin o anumită cantitate de apă. De exemplu, iată care este procentul de apă din anumite alimente: mere: 85%, fasolea păstăi: 92%, carnea de pui fiartă: 71%, castraveți: 96%, salata verde: 96%, cartofi: 85% și așa mai departe. Acestea, ca și alte surse de hrană, reprezintă o parte din aportul de lichide necesar pentru organismul nostru.

Concluzia este că, prin intermediul senzaţiei de sete, organismul ştie să ne atenţioneze atunci când trebuie să consumăm mai multă apă. Consumând apă în exces vom urina mai des, deoarece organismul trebuie să elimine excesul de lichid.

Cu excepția persoanelor care au unele probleme de sănătate specifice, cum ar fi pietre la rinichi sau o tendință de a dezvolta infecţii ale tractului urinar, caz în care consumul unei cantităţi mai mari de apă poate fi benefic, o persoană obişnuită va rămâne hidratată corespunzător dacă va bea apă doar atunci când, pur și simplu, îi este sete.

Mai multe informaţii:

– Dovezile științifice au demitizat, de asemenea, afirmaţia că până să simțim senzaţia de sete suntem deja deshidrataţi. O serie de studii ştiinţifice au confirmat că nu există niciun suport pentru această temere. Dimpotrivă. Senzaţia de sete apare cu mult timp înainte de a ne deshidrata. Mai exact, senzaţia de sete apare la cei mai mulți oameni atunci când osmolaritatea plasmei din sângele nostru este mai mică de 2%, în timp ce deshidratarea începe la un nivel al osmolarităţii de 5% sau mai mare.

– Valtin a constatat că, pentru majoritatea adulților, băuturile cofeinizate și alcoolice constituie jumătate sau puțin mai mult de jumătate din consumul lor zilnic de lichide. Un adult obişnuit consumă aproximativ 1.700 ml de lichide, iar acest lucru nu include apa din alimente și din metabolismul organismului.

Facebook Comments