Mărturiile șocante ale românilor umiliți de Ryanair: „Am fost amenințați cu închisoarea dacă folosim toaleta avionului,,

După cum v-am relatat în materialul de ieri, 18 februarie 2019, un român a fost umilit de compania aeriană Ryanair pentru simplul fapt că a avut nevoie la toaletă. Azi, Alexandru și prietenă lui, Maria, cea care a fost translator pentru tânăr, ne vor mărturisi în exclusivitate pentru Vocativ Plus, clipele oribile prin care au trecut.

Vă reamintim că tinerii au călătorit alături de alte 5 persoane, martore și ele la incident, la zborul Ryanair de pe 15 februarie 2019, dinspre București către Roma Ciampino. Pe lângă întârzierile angajaților, aceștia au fost umiliți de un însoțitor de zbor italian, pe nume Marco. Acest însoțitor de zbor a refuzat accesul la toaletă aeronavei, motivând că sunt turbulențe. Cu toate acestea, el și colegele sale s-au plimbat cu cărucioare pline cu doze de suc, sticle și apă fierbinte pentru cafele și ceai.

În tot acest timp, tânărul Alexandru avea nevoie la toaletă și accesul i-a fost refuzat de către Marco. După 4 rugăminți de a folosi toaletă și toate refuzate de însoțitor, Alexandru și-a încercat norocul cu celelalte 3 stewardese aflate la bordul aeronavei. Acestea i-au dat voie și au mutat căruțul cu mâncare mai pe lateral, pentru că el să aibă loc să treacă. În acel moment, Marco, care se află în față avionului, a văzut scenă.

A pornit furios spre mijlocul avionului, trecând pe lângă Maria care aștepta pe scaunul ei. Bărbatul s-a dus pe culoar și l-a apucat pe Alexandru de haina, trăgând de el. S-a pus în față lui și i-a refuzat accesul la toaletă din spatele aeronavei. Maria s-a sesizat când a auzit țipete în engleză și s-a dus la ei. A aplanat conflictul prea târziu, după ce Marco l-a împins pe Alexandru cu mâinile în piept.

În continuare, Alexandru va relata clipele greu de imaginat prin care a trecut:

„Zborul nostru a avut o întârziere de aproximativ 25 de minute. În tot acest timp, am stat la poartă de îmbarcare și am consumat apă. Când am ajuns în avion, decolarea a avut loc cu întârzierea de 25 de minute. În tot acest timp, aeronava a stat cu ușile deschise și, cum aveam loc pe rândul 4, am simțit tot frigul. Va dați seama că, după ce am băut apă și am stat atâta timp în frig, de la poartă de îmbarcare, în autobuz și apoi în avion, organismul meu a început să elimine lichid.

Am întrebat o însoțitoare de zbor dacă pot folosi toaletă, dar ea mi-a spus că trebuie să aștept decolarea. M-am așezat pe scaunul meu și mi-am pus centură. Avionul a decolat într-un târziu. Am tot așteptat să se stîngă becul pentru semnalul de centură. Am stat peste 30 de minute și nu s-a stins. Am întrebat apoi însoțitorul de zbor dacă pot merge la toaletă, cum nu mă mai pot ține. I-am specificat că este o urgență.

Am făcut greșeală de a îl întreba pe Marco, cel care m-a umilit. Acesta își pregătise caruturile cu marfă pe care o comercializează în avion. Mi-a spus că toaletă din față e stricată și nu o pot folosi, dar că pot merge la baia din spate doar dacă se stinge semnul de centură. Am așteptat o ora să se stîngă. În tot acest timp am început să transpir, să fiu fierbinte la față și roșu că racul. L-am rugat pe Marco de 4 ori să merg la baie, de 2 ori m-a refuzat politicos, de 2 ori m-a amenințat cu închisoarea.

Văzând că nu mă pot înțelege cu el, am mers la însoțitoarele de zbor care serveau pasagerii la jumătatea avionului. M-am dus politicos la ele și am întrebat dacă pot folosi toaletă. Ele au zis da și au mutat căruțul cu mâncare în lateral, să pot trece. În acel moment, Marco a venit și m-a apucat din spate. M-a tras și s-a pus în față mea. Mi-a spus că nu am ce caută în picioare dacă semnalul de centură e pornit.

I-am explicat a treia oară că am nevoie urgent. În spatele meu a venit Maria, alarmată de țipetele lui Marco în engleză. A încercat să îi explice situația. I-a spus că este o urgență, că sunt roșu la față și chiar trebuie să merg la toaletă. Răspunsul lui Marco a fost: „Ai nevoie la toaletă? Faci pe ține? Păi dacă ai nevoie la toaletă așa rău, poți urină pe coridorul avionului”. Vreau să mă credeți că am intrat în pământ de rușine deoarece în aeronava erau pasageri români, dar și italieni.

M-am întors la locul meu și nu am mai avut stare. Efectiv, simțeam că voi urină pe mine și pe scaun. Așa că, după 5 minute, mi-am încercat din nou norocul. De dată această, Marco mi-a spus că, dacă întru în toaletă, el va chema poliția. I-am spus că nu am ce face, să acționeze cum crede, dar că eu trebuie să urinez urgent sau mă scap pe mine. Ne-am întors amândoi în față și el a sunat pilotul.

Semnalul de centură a fost închis apoi pentru 15-20 minute, pe ceas, contorizate de Maria. M-am ridicat urgent și m-am dus la toaletă. De dată această nu m-a oprit. Dar în acest timp, cât eu am fost la baie, prietenă mea a fost asaltată de Marco care i-a spus la 2 cm de față „În seară asta veți dormi în arest. Mă doare în p&%a de voi!” I-a ras în față și a plecat. Când m-am întors de la baie, mi-a spus ce s-a întâmplat.

Următoarele 20 de minute petrecute în aer, Marco s-a ascuns. A stat în față aeronavei, pitit în micul lor spațiu unde încălzesc mâncarea etc. Când aeronava a aterizat, un polițist a urcat la bord și m-a dat jos doar pe mine. Maria a rămas sus, cu tot grupul. Am fost urcat în mășînă de poliție și dus la secția pe care o au în aeroportul Ciampino din Roma. Acolo nu mi s-a pus la dispoziție un translator cum eu nu vorbesc deloc italiană, iar la capitolul engleză vorbit nu excelez.

Am avut noroc cu un român care urmă să fie deportat din Italia. Nu știu să va zic exact ce făcuse, dar m-a ajutat. El a tradus cât a știut și el în italiană, tot ce spuneam eu în română, polițiștilor. După câteva minute, Maria a apărut și a făcut semn unui polițist să întrebe dacă poate întră și ea. Au lăsat-o, dar au refuzat să vorbească cu ea în engleză. I-au spus în italiană că, dacă e în Italia trebuie să vorbească italiană, altfel nu au ce comunica cu ea.

Am stat mai bine de 40-50 de minute să îl aștept pe Marco. În tot acest timp, am avut voie să merg la baie, dar nu am avut voie să depun o plângere. Polițiștii ne-au luat actele de identitate și au făcut copii după ele. Am fost băgat într-o încăpere cu un singur polițist, romanul care îmi traducea și însoțitorii de zbor Marco și o altă colegă. Aceștia au mințit spunând că eu l-am lovit peste picior, deși nu este adevărat. Apoi au mințit spunând că, de fapt, noi am fost recalcitranți tot zborul și că am făcut scandal.

Marco m-a amenințat cu plângere penală pentru vătămare corporală, susțînând că l-am lovit peste picior în timp ce mergea pe culoar. Singurul contact fizic dintre mine și Marco a fost când el m-a împins pe mine, pe culoar, când am vrut să mă duc la baie. Mi-a spus că, dacă îl voi acționa în judecată, mă da și el pe mine și mă pune pe lista neagră Ryanair. Le-am spus celor din camera că eu am venit în Roma pentru un eveniment, nu să stau la poliție. Le-am spus că vreau doar să plec și ei au fost de acord să mă lase. Cu toate astea, la întoarcere, fix când avionul se pregătea să între pe pistă de decolare, am fost dat jos.

Un angajat în echipament portocaliu (italian) a venit la aeronava și le-a spus însoțitorilor de zbor că trebuie să mă dau jos. Întâi au spus numele mamei mele, care nu înțelege și nu vorbește nici engleză, nici italiană. Apoi m-au strigat pe mine și mi-au spus să mă dau jos. Maria a venit din spate să îmi traducă, apoi a mai venit o însoțitoare de zbor, de dată această româncă. Le-am explicat toată situația de vineri, dar au spus că nu ne pot ajută dacă sunt trecut pe lista neagră. După 5 minute de rugăminți și implorat, în față a unui avion plin cu pasageri, am fost luat de braț de către angajat și rugat să cobor.

Maria s-a dat jos din avion pentru a nu mă lasă singur. Compania aeriană nu ne-a informat sub nicio formă despre trecerea mea pe lista neagră Ryanair. Check în-ul a fost făcut de duminică deci compania avea destul timp să mă informeze. Am plătit banii pe bilet, degeaba. Am fost umilit în față unui avion plin, doar pentru simplul fapt că am băut apă și am avut nevoie la toaletă. Am fost amenințați cu închisoarea amândoi, înjurați în italiană și în engleză. Ni s-a ras în față de către Marco, fără că el să fie sancționat pentru modul în care s-a purtat cu noi.

Am fost duși din nou la aceeași secție de poliție a aeroportului Ciampino. Ni s-au verificat actele și biletele de avion. Ni s-a spus că trebuie să căutăm alt zbor, la altă companie. Am rămas că prostii, în aeroport. Următorul zbor a fost abia a două zi, la 7.45. Am plătit 270 de euro pentru două bilete, din vină lui Marco. Nu mai spun de dezamăgire, lacrimi de supărare și umilințele îndurate atât în zborul de pe 15 februarie, cât și la îmbarcarea la cel de pe 18 februarie. Plus întârzierea cu o zi, la job, cum îmi luasem liber doar pentru 15 și 18 februarie.

Acum, stau și mă întreb, cât de rău să fie un om încât să îți refuze dreptul la WC? Nu sunt absurd și înțeleg că meseria lor e să vândă fără bon fiscal, cât mai multe produse în avion. Noi ne-am cumpărat și două meniuri de 20 de euro. Atunci Marco a fost serviabil și ne-a luat banii cu viteză luminii. Dar când a fost vorba de mers la toaletă… Stau și mă întreb de ce doar pe mine nu m-a lăsat? De ce pasagerii din spate au avut voie la toaletă? De ce lor nu le-a spus nimic?

Vreau să aflu ce s-a întâmplat și voi acționa compania Ryanair în judecată. Este un comportament neadecvat și un mod inuman de a te purta cu pasagerii. Dacă era un om cu probleme grave de sănătate și avea nevoie la toaletă, ce se întâmplă? Oricum nu sunt singurul cu care s-a purtat urat. A mai lovit un pasager și unei bolnave cu inima și de diabet i-a refuzat accesul la geantă cu pastile care se află în compartimentul de deasupra. Suntem oameni, totuși, de ce să ne purtăm așa urat unul cu altul? Sunt decis să îi acționez în judecată și să îmi ofere, în scris, dovezile lor că eu am abuzat de angajații companiei sau că am făcut urat în avion. Am martori și sper că instanțele din Italia și România să soluționeze cât mai just acest caz.

Sunt șocat că, în 2019, italienii sunt rasiști. Pentru simplul fapt că sunt român, nu am voie la toaletă din avionul angajaților italieni. Este revoltător și strigător la cer. Voi renunta la călătoriile în afară țării o perioada pentru că îmi este teamă. Dacă voi mai avea nevoie la toaletă? Dacă se repetă incidentul și voi fi reținut, din nou, pentru simplul fapt că organismul meu își îndeplinește funcțiile?!”, ne-a declarat în exclusivitate, pentru Vocativ Plus, Alexandru din București.

Facebook Comments