Menţinerea sau redobândirea stării de sănătate prin combaterea colesterolului nefast

Cîteva soluţii simple şi eficiente pentru echilibrarea colesterolului din sînge

20 de reţete care combat colesterolul dăunător

Colesterolul a ajuns să fie la ora actuală, cu sprijinul substanţial al industriei farmaceutice şi al medicinei alopate, un subiect care preocupă majoritatea populaţiei, în mod deosebit după vârsta de 40 de ani, uneori chiar şi mai devreme. Meseriile sedentare, activitatea fizică redusă, alimentaţia în exces constituie combinaţia perfectă, dar fatidică, ce favorizează formarea colesterolului dăunător. Specialiştii ne asigură că se pot realiza unele analize de sânge care reflectă în mod clar situaţia în care se află organismul, iar lupta contra acestui inamic trebuie să înceapă în faza incipientă, căci miza este sănătatea arterelor şi a inimii. Din păcate, medicina modernă a schimbat de-a lungul timpului de mai multe ori valoarea-limită aşa-zis normală a colesterolului, această valoare-prag fiind mutată de fiecare dată, fără nicio bază ştiinţifică, doar în interesul industriei farmaceutice avide de cîştiguri uşoare şi pe termen lung. Pentru că, după cum vom vedea, colesterolul a ajuns să fie folosit ca o afacere.

Conform normelor stabilite în domeniu, un procent ridicat din populaţia lumii suferă de probleme de sănătate generate de colesterolul „nefast“. Dacă ar fi să le dăm crezare oficialităţilor, am putea spune că fenomenul valorilor crescute ale colesterolului este o adevărată problemă publică de sănătate. Vă prezentăm în continuare opinia medicinei clasice, conform căreia suntem aproape cu toţii bolnavi de ceva.

Un flagel naţional

În conformitate cu datele medicinei clasice, persoanele afectate de flagelul numit „colesterol“ sînt cele care se alimentează în exces, în special cu alimente bogate în grăsimi şi/sau alcool, care au o activitate sedentară şi sunt supraponderale. Este vorba chiar de un fenomen care tinde să ia amploare şi printre tineri.

Dincolo de statistici şi de cifre măsluite, nu doar adulţii sunt vizaţi de creşterea cantităţii de colesterol nefast în sînge, ci şi adolescenţii care şi-au însuşit unele obiceiuri dăunătoare sănătăţii, cum ar fi petrecerea unui număr mare de ore în faţa computerului atît la şcoală, cît şi acasă, consumul binecunoscutelor „alimente-resturi“ (junk-food), ce sînt în mod straniu preferate de tineri în ziua de astăzi în detrimentul unei hrane sănătoase, bazate pe legume şi fructe. Conform statisticilor, mai mult de zece milioane de persoane din întreaga lume, dar mai ales din ţările industrializate, primesc deja tratament medicamentos pentru această problemă şi este foarte probabil ca numărul celor afectaţi de colesterolul dăunător să crească exponenţial.

Principala îngrijorare pe care şi-o exprimă medicii în ziua de azi o constituie faptul că deşi aproape toţi oamenii au auzit de „colesterol“, acest cuvînt nu mai sperie pe nimeni. Cea mai mare parte a persoanelor care sunt afectate nu realizează, spun medicii, gravitatea problemei. Cu toate că mulţi dintre aceştia au auzit recomandarea medicului curant: „Trebuie ţinut sub control“, ei nu fac nimic în această direcţie, iar riscurile apariţiei bolilor cardiace sunt reale, chiar dacă acestea nu se manifestă imediat.

Ce este de fapt, colesterolul?

Colesterolul face parte integrantă din fiziologia organismului nostru. În realitate, el este o lipidă care se depune pe pereţii celulelor noastre pentru a le proteja şi pentru a le păstra flexibile. În mare parte, el este produs de ficat (70%), dar provine şi din alimentele şi lichidele pe care le consumăm. Fiind un component esenţial al bilei, colesterolul este, de asemenea, un element indispensabil bunei funcţionări a celulelor noastre, jucând un rol esenţial în permeabilitatea membranelor, în structura hormonilor steroizi şi, în special, în sinteza vitaminei D.

Cele două forme de colesterol

Colesterolul HDL (High Density Lipoprotein – Lipoproteine cu Densitate Mare) este cel pe care îl denumim „benefic“. Acest tip de lipoproteine recuperează excesul de colesterol, pentru a-l reorienta spre ficat. Apoi, el este dirijat către bilă, fiind folosit pentru producerea hormonilor, şi, ulterior, pentru a fi eliminat. Transportatorii HDL sunt destul de rari, căci nu asigură decât 15-20% din trafic.

Colesterolul LDL (Low Density Lipoprotein – Lipoproteine cu Densitate Mică) este cel pe care îl denumim „nociv“, „nefast“ sau „dăunător“. Acest tip secundar de proteine transportă colesterolul de la ficat către toate celulele organismului, ceea ce explică faptul că atunci când proteinele LDL sunt preponderente, grăsimea din sânge creşte. Transportatorii LDL sunt majoritari în raport cu ceilalţi (în medie, 70%).

De ce preponderenţa colestrolului nefast este dăunătoare?

Colesterolul LDL în exces conduce la formarea plăcilor de aterom. Acestea sînt capabile să modifice buna funcţionare a arterelor, rigidizându-le în timp şi favorizând apariţia unor cheaguri la nivelul inimii, al membrelor inferioare sau al creierului. La nivelul creierului se regăseşte, cel mai adesea, cea mai mare concentraţie de colesterol, de unde şi riscul crescut de producere a unui accident vascular cerebral (AVC).

Colesterolul este necesar, aşa cum am precizat, supravieţuirii şi bunei funcţionări a organismului. El participă la producerea celulelor şi a hormonilor organismului nostru, păstrează în bune condiţii ţesuturile arteriale, însă prezenţa excesivă în sânge a colesterolului LDL are ca efect creşterea gradată a probabilităţii de producere a unui accident cardio-vascular. Acţiunea nefastă a colesterolului nu este imediată, ci insidioasă şi cumulativă; încetul cu încetul, răul se instalează şi se agravează, cauzînd prejudicii ce sunt de cele mai multe ori greu de reparat.

Există o părere ce a devenit populară că, de cele mai multe ori, anomaliile privind concentraţia de colesterol din sînge nu sunt datorate atît unei alimentaţii greşite, cît mai ales aşa-numitei moşteniri genetice. Descoperirile extraordinare din domeniul epigeneticii ce au fost făcute în ultima vreme au demonstrat totuşi că factorul determinant în privinţa acestor anomalii sunt alegerile pe care noi le facem, obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă pe care le adoptăm, iar nu ADN-ul!

Ce tip de investigaţie medicală este recomandată pentru descoperirea la timp a excesului de colesterol nefast în sînge?

Investigaţia cea mai la îndemînă este bilanţul sangvin, ce constă din recoltarea unei probe de sînge, dimineaţa pe stomacul gol. Se măsoară valoarea totală a colesterolului, apoi valorile colesterolului de tip HDL, de tip LDL, în raport cu media asociată şi valorile trigliceridelor. Medicul recomandă de obicei şi măsurarea valorilor lipoproteinelor dacă pacientul suferă deja de boli cardiace sau este suspect în această direcţie. Dacă raportul dintre valorile colesterolului LDL şi HDL se încadrează în limite normale, pacientul este sfătuit să facă un control o dată la cinci ani. După datele oficiale, valoarea colesterolului total este bine să fie mai mică de 2 grame per litru de sînge, iar limita superioară se consideră a fi 2,5 grame per litru de sânge. Peste această valoare, se consideră că nivelul de colesterol prezent în sînge este excesiv de mare. Rezultatele se interpretează în funcţie de vârsta pacientului, medicul fiind acela care cunoaşte cel mai bine dosarul medical al acestuia şi este cel mai în măsură să-i ofere un sfat. S-a stabilit că valoarea colesterolului LDL trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,55 gr/l sînge şi cel mult de 1,50 sau chiar 1,20 gr/l sînge în cazul persoanelor predispuse la boli cardiace. Medicul poate cere o investigaţie amănunţită, precizând că doreşte să afle valoarea raportului dintre colesterolul total şi cel HDL, iar în acest caz valoarea normală a acestui raport s-a stabilit că trebuie să fie mai mică de 4,5.

Cauzele valorilor ridicate ale colesterolului nefast în sînge

  • În primul rînd, valoarea colesterolului nefast în sînge creşte datorită unei alimentaţii neadecvate cu cerinţele organismului, ce se caracterizează de cele mai multe ori printr-un consum excesiv de grăsimi. Acest factor depinde doar de noi înşine, însă nu este singurul care stă la baza creşterii valorii colesterolului în sînge.
  • Un al doilea motiv adesea invocat de medici îl constituie tendinţele moştenite din familie. Două fiinţe diferite care au o aceeaşi dietă neadecvată pentru o perioadă determinată de timp nu manifestă neapărat şi imediat aceleaşi maladii.

Investigaţia ia de obicei în considerare predispoziţiile genetice ale pacientului. De exemplu, există familii întregi ai căror membri suferă, aproape cu toţii, de aceeaşi maladie. Mai mult decît atît, statisticile au arătat că, în cazul afecţiunilor cardiovasculare, de exemplu, majoritatea membrilor familiilor respective au suferit atacuri cardiace în jurul aceleiaşi vârste. Pentru a explica aceste uimitoare „coincidenţe“, cercetătorii trimit la similitudinea modului de viaţă şi a alimentaţiei în cadrul aceloraşi familii. Tot ceea ce există are o cauză şi, deşi nu există o determinare strictă, sfatul medicilor pentru cei care se ştiu predispuşi la boli cardio-vasculare este să-şi controleze periodic valoarea colesterolului. Colesterolul LDL, care este necesar bunei funcţionări a celulelor, poate fi uneori respins de acestea. În mod normal, celulele sunt echipate cu mecanisme care le permit să identifice atât tipul de colesterol care soseşte, cât şi cantitatea recepţionată. Acest mecanism funcţionează precis în cazul colesterolului LDL. În cazul în care acest mecanism nu mai funcţionează sau pur şi simplu nu există, colesterolul LDL modificat rămâne în circulaţia sangvină, sfârşind prin a fi oxidat şi prin a îmbătrâni. În final, el se va depune pe plăcile de aterom aflate în curs de formare pe pereţii interni ai arterelor.

  • Stresul participă din plin la crearea conjuncturilor necesare producerii unei maladii cardio-vasculare, dar cu toate acestea, el nu este o cauză determinantă, de sine-stătătoare. Totuşi, emoţiile puternice determină producerea unei anumite cantităţi de adrenalină, care are drept efect imediat vasoconstricţia. Acest fenomen de îngustare spontană a lumenului vasului de sânge poate genera o problemă cardiacă, dacă plăcile de aterom sunt deja consistente.
  • Alţi factori determinanţi sînt: tutunul, cafeaua, hipertensiunea arterială şi diabetul. Diabeticii prezintă frecvent valori ridicate ale colesterolului nefast în sînge, aceştia fiind mult mai expuşi riscului producerii unor accidente cardio-vasculare.
  • În sfîrşit, anumite maladii pot influenţa nivelul colesterolului nefast din sînge, cum ar fi, de exemplu, tulburările tiroidiene.

Este util de reţinut că, de fiecare dată cînd sunt prezente două afecţiuni, cum ar fi diabetul şi ceea ce este numit hipercolesterolemia (preponderenţa colesterolului nefast în sînge) sau hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia, riscul atacurilor cardio-vasculare sau al emboliilor creşte.

În cazul pacienţilor care suferă din cauza preponderenţei colesterolului nefast în sînge, există mai mulţi factori care conlucrează. Astfel, o persoană supraponderală ajunge să sufere cel mai adesea de hipertensiune arterială. Dacă acea persoană slăbeşte cîteva kilograme, armonizîndu-se trupeşte, rezultatele bilanţului sangvin se îmbunătăţesc proporţional. Orice efort care este depus în această direcţie are totdeauna rezultate rapide şi benefice.

Una dintre marile probleme legate de creşterea nivelului de colesterol nefast din sînge o constituie lipsa unor simptome clare, specifice, care să reflecte această dereglare a bunei funcţionări a organismului.

În fapt, excesul de colesterol nefast este o maladie silenţioasă, care continuă să se agraveze fără ştiinţa noastră, fiind discret asociată cu îngrăşarea, proces pe care medicii şi pacienţii îl pun adesea pe seama înaintării în vârstă, a încetinirii metabolismului şi a reducerii volumului de efort fizic. Tocmai de aceea este foarte important să realizăm în mod constant exerciţii fizice, să manifestăm în mod preponderent stări armonioase şi, bineînţeles, să consumăm multe legume şi fructe în stare crudă. Din păcate, lipsa unei preocupări reale pentru propria lor sănătate a făcut ca cei mai mulţi pacienţi să nu mai poată face altceva decît să constate existenţa plăcilor de aterom prin intermediul unei ecografii sau, mai grav, chiar să sufere un accident vascular cerebral, un infarct, sau să constate că picioarele lor sunt afectate de arterită.

Unele aspecte ce sînt legate de ateroscleroză

Plăcile de aterom se depun în general pe arterele coronariene, care, treptat, se îngroaşă, provocînd afecţiunea numită ateroscleroză. Sîngele pacienţilor care suferă de această maladie întîmpină greutăţi din ce în ce mai mari în drumul său de la inimă către celulele întregului organism. Cel mai mare pericol constă în formarea un cheag care poate obstrucţiona o arteră sau o venă adiacentă, compromiţînd astfel sănătatea şi chiar viaţa pacientului. Plăcile de aterom afectează nu numai arterele coronariene, ci şi venele creierului sau ale membrelor inferioare.

Termenul „scleroză“ semnifică faptul că odată cu îmbătrînirea intervine şi un fenomen de degradare care atinge un organ sau o altă parte a trupului. Ateroscleroza constă în depunerea pe peretele intern al arterelor a unor plăci ateromatoase de colesterol. Lipidele din care este format colesterolul se aglomerează şi încep să formeze un ansamblu care devine solid, provocînd rigidizarea arterei. Când ateroamele devin prea groase, ele pot înfunda parţial sau chiar total artera. Atunci când obstrucţionarea este totală, vorbim deja despre tromboză şi despre infarct în zona respectivă. Dacă sunt afectate arterele coronariene, există pericolul instalării anevrismului aortic, al anginei pectorale sau al infarctului de miocard. Dacă sunt afectate arterele cerebrale, există pericolul accidentului vascular cerebral (AVC). În cazul în care sunt afectate membrele inferioare, se produce arterita.

Se petrece adesea ca o bucată mică de placă de aterom să se desprindă, formînd astfel un cheag. Acesta poate circula, pe cale sangvină, prin organism, pînă când va fi blocat într-un vas cu lumenul de mici dimensiuni. În acest caz putem vorbim de embolie.

Există o strînsă legătură între ateroscleroză şi hipertensiunea arterială, una sporind şansele apariţiei sau agravării celeilalte.

Nu trebuie să uităm faptul că ateroscleroza, în conexiune directă cu valoarea ridicată a colesterolului în sînge, reprezintă prima cauză a mortalităţii în ţările industrializate. În fapt, ateroscleroza poate evolua de-a lungul anilor fără să prezinte simptome, pînă în momentul în care, în cel mai rău caz, cel suferind este atins de un grav accident vascular. Atitudinea preventivă asigură evitarea acestei situaţii neplăcute.

Cîteva aspecte referitoare la diagnosticul hipercolesterolemiei

Analiza sîngelui este testul cel mai simplu şi mai la îndemînă, care are totodată un rol preventiv. În cadrul controlului medical, doctorul poate stabili un prim diagnostic măsurînd tensiunea arterială şi pulsul pacientului în diferitele părţi ale trupului (membre inferioare, gît, braţe, abdomen). Se face un control medical:
– Efectuarea unei electrocardiograme asociată cu un test de efort.
– Efectuarea unei electrocardiografii – Doppler pe carotidă, aortă sau arterele membrelor inferioare.
– Efectuarea unei angiografii coronariene, renale sau carotidiane.

Procesul obişnuit al evoluţiei unei plăci de aterom începe prin depunerea grăsimilor pe peretele coronar. Lumenul arterei coronare se îngustează încetul cu încetul, fără ca pacientul să fie conştient de ceea ce se petrece în sistemul său circulator sangvin, până când aceste plăci devin dure şi chiar se calcifiază. Evoluţia acestui proces duce în final la ceea ce se numeşte „stenoză“, afecţiune care poate produce diferite complicaţii, cum ar fi aritmia cardiacă, insuficienţa cardiacă, edemul pulmonar, accidentul vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stîng).

Există cazuri în care simptomele hipercolesterolemiei se manifestă în mod vizibil pe trup sub forma xantoamelor, tumori benigne de culoare gălbuie, formate din colesterol, care se depune în acest caz pe tendoane, şi nu neapărat pe artere, aşa cum se petrece în mod obişnuit.

Un alt simptom poate fi descoperit la nivelul ochilor, sub forma unui inel albicios situat în jurul corneei (a nu se confunda cu inelul care se formează datorită înaintării în vîrstă), sau sub forma unor pete şi proeminenţe gălbui localizate la nivelul pleoapei, afecţiune cunoscută sub numele de xantelasmă. Atunci cînd aceste simptome apar, devine evident faptul că valoarea colesterolului în sînge este foarte mare.

Sursa: http://blog.sanatatea-noastra-azi.ro

Facebook Comments