”Nu există Legea, există doar Putere …” – George Orwell

În urmă cu șaptezeci și cinci de ani, în august 1946, „Ferma animalelor” a lui George Orwell a fost lansată în Statele Unite.

A avut un succes imens, cu peste jumătate de milion de exemplare vândute în primul său an.

„Ferma animalelor” a fost urmată trei ani mai târziu de un succes și mai mare: romanul distopic al lui Orwell „Nineteen Eighty-Four”, ”1984”.

În anii care au urmat, Orwell a lăsat o amprentă de neșters în gândirea și cultura americană.

Vânzările la „Animal Farm” și „Nineteen Eighty-Four” au crescut în 2013, după ce Edward Snowden a divulgat documente confidențiale ale Agenției Naționale de Securitate.

Și „Nineteen Eighty-Four” s-a ridicat în fruntea listei best-seller-urilor Amazon după instalarea prezidențială a lui Donald Trump în 2017.

Se poate vorbi de o relevanță continuă a ideilor lui Orwell, inclusiv a celor referitoare la totalitarism și socialism.

Cariera timpurie

George Orwell era pseudonimul lui Eric Blair. Născut în 1903 în India colonială, Blair s-a mutat mai târziu în Anglia, unde a urmat școli de elită, cu burse.

După terminarea școlii, s-a alăturat serviciului public britanic, lucrând în Birmania, acum Myanmar. La vârsta de 24 de ani, Orwell s-a întors în Anglia pentru a deveni scriitor.

În anii 1930, Orwell s-a bucurat de un succes modest ca eseist, jurnalist și romancier.

De asemenea, a servit ca soldat voluntar într-un grup de miliție de stânga care a luptat în numele Republicii Spaniole în timpul războiului civil.

În timpul conflictului, Orwell a experimentat modul în care propaganda ar putea modela narațiunile politice, observând rapoarte inexacte despre evenimente pe care le-a trăit în mod direct.

Orwell a rezumat mai târziu scopul scrierilor sale din războiul civil spaniol:

„Fiecare rând scris după 1936 a fost, direct sau indirect, împotriva totalitarismului și pentru socialismul democratic”.

Orwell nu a specificat în acel pasaj ce a vrut să spună prin totalitarism sau socialism democratic, dar unele dintre celelalte lucrări ale sale arată clar cum a vrut să pună acești termeni.

Ce este totalitarismul?

Pentru Orwell, totalitarismul era o ordine politică centrată pe putere și control. Atitudinea totalitară este exemplificată de antagonistul O’Brien, în „Nineteen Eighty-Four”.

Imaginarul O’Brien este un oficial guvernamental puternic care folosește tortura și manipularea pentru a câștiga putere asupra gândurilor și acțiunilor protagonistului, Winston Smith.

În mod semnificativ, O’Brien își tratează dorința de putere ca un scop în sine. O’Brien reprezintă puterea ca un scop în sine.

O mare parte din perspectivele mai acute ale lui Orwell se referă la ceea ce totalitarismul este incompatibil.

În eseul său din 1941 „Leul și unicornul”, Orwell scrie despre ideea totalitară că ”nu există legea, există doar putere …”.

Cu alte cuvinte, legile pot limita puterea unui conducător. Totalitarismul încearcă să șteargă limitele legii prin exercitarea neinhibată a puterii.

În mod similar, în eseul său din 1942 „Privind înapoi asupra războiului din Spania”, Orwell susține că totalitarismul trebuie să nege că există fapte neutre și adevăruri obiective.

Orwell identifică libertatea și adevărul ca „garanții” împotriva totalitarismului.

Exercitarea libertății și recunoașterea adevărului sunt incompatibile cu controlul centralizat total pe care îl cere totalitarismul.

Orwell a înțeles că totalitarismul poate fi găsit atât în ​​dreapta, cât și în stânga. Pentru Orwell, atât nazismul, cât și comunismul erau totalitare.

Orwell ne provoacă să rezistăm nepermițând liderilor să se angajeze într-un comportament totalitar, indiferent de apartenența politică.

De asemenea, ne amintește că unele dintre cele mai bune instrumente pentru a rezista totalitarismului ar fi: spune adevărul și păstreazăți libertatea.

Ce este socialismul democratic?

În cartea sa din 1937 „The Road to Wigan Pier”, Orwell scrie că socialismul înseamnă „dreptate și libertate”.

Justiția la care se referă depășește simpla justiție economică. De asemenea, include justiție socială și politică.

Orwell detaliază ce vrea să spună prin socialism în „Leul și Unicornul”.

Potrivit acestuia, socialismul necesită „egalitate aproximativă a veniturilor (trebuie să fie aproximativă), democrație politică și abolirea tuturor privilegiilor ereditare, în special în educație”.

Pentru a clarifica ce vrea să spună prin „egalitate aproximativă a veniturilor”, Orwell afirmă mai târziu în același eseu că egalitatea veniturilor nu ar trebui să fie mai mare decât un raport de aproximativ 10 la 1.

În interpretarea sa modernă, acest lucru sugerează că Orwell ar putea găsi etic pentru un CEO să câștige de 10 ori mai mult decât angajații lor, dar nu de 300 de ori mai mult, așa cum face CEO-ul mediu din Statele Unite astăzi.

Dar, în descrierea socialismului, Orwell discută mai multe despre inegalitatea economică.

Scrierile lui Orwell indică faptul că ideea a sa preferată despre socialism necesită și o „democrație politică”.

După cum a remarcat savantul David Dwan, Orwell a distins „două concepte de democrație”.

Primul concept se referă la puterea politică care aparține oamenilor obișnuiți. Al doilea se referă la libertățile clasice liberale, cum ar fi libertatea de gândire.

Ambele noțiuni de democrație par relevante pentru ceea ce înțelege Orwell prin socialism democratic. Pentru Orwell, socialismul democratic este o ordine politică care asigură egalitate socială și economică, păstrând în același timp o libertate personală solidă.

Cred că descrierea lui Orwell a socialismului democratic și recunoașterea sa că există diferite forme pe care socialismul le poate lua rămân importante astăzi, întrucât dialogul politic american cu privire la socialism trece deseori cu vederea o mare parte din nuanțele pe care Orwell le aduce subiectului.

De exemplu, americanii confundă adesea socialismul cu comunismul. Orwell ajută la clarificarea diferenței dintre acești termeni. (Adaptare și traducere:theconversation.com)

Cu niveluri ridicate de inegalitate economică, atacuri politice asupra adevărului și preocupări reînnoite cu privire la totalitarism, ideile lui Orwell rămân la fel de relevante astăzi ca acum 75 de ani.

Iată și de ce neomarxismul capătă o tot mai mare influență în lumea occidentală. Viitorul va fi oare comunismul globalizat?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.