Pericolul unei DICTATURI MILITARE

arma contra virus
dictatura militara
Mulțumim pentru lectură și pentru că DISTRIBUI:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Militarizarea măsurilor împotriva extinderii pandemiei lasă loc la abuzuri, cedarea libertăților democratice obținute în secole de jertfă.

Abia așteptau unele puteri să scoată armata împotriva propriilor cetățeni, cu scuza măsurilor de izolare.

Deși mai toate țările au structuri cu suficienți polițiști și jandarmi, mascați și trupe speciale, se apelează la armată.

Dictaturile au fost primele care au apelat la armată dar nu numai ele. Să facem un scurt și incomplet periplu în lume, pe subiect:

China, prima țară afectată de coronavirus, a folosit armata pentru a impune măsurile de izolare. Nu se știe exact câte victime a făcut virusul și câte armata! Regimul comunist respectă ”metodele lui tradiționale!”

risc inalt
cedăm libertățile

Statul italian, primul afectat în Europa și cu mortalitatea cea mai crescută din lume, considerând că nu toți cetățenii respectă izolarea impusă de Guvern, de „a rămâne acasă” a desfășurat armata italiană, învestind militarii care veghează pe străzi, cu rang de ofițer de securitate publică.

Forțele armate merg pe teren pentru a efectua controale mai mari asupra cetățenilor care se deplasează în orașe care încalcă regulile impuse de Guvern.

Prin urmare, militarii italieni devin polițiști care asigură o supraveghere considerabilă cu un tranzit mai mare de patrulare în orașe.


În unele țări din centrul și sud-estul Europei puterile se folosesc de criza coronavirus pentru a submina fundamentele statului de drept. În fruntea lor se află Ungaria. Acolo este tot mai posibilă guvernarea în regim dictatorial.

Ministrul ungar, care conduce grupul de acţiune guvernamental responsabil cu securitatea companiilor strategice, a anunţat de asemenea că armata va patrula pe străzi.

Ministrul Benko a explicat că în Ungaria sunt câteva sute de companii „cu o infrastructură care poate implica necesitatea prezenţei militare într-o situaţie de urgenţă” şi obiectivul acestei măsuri este de a asigura funcţionarea în condiţii de securitate a companiilor-cheie din domeniile telecomunicaţiilor, transporturilor şi sănătăţii.

Din echipele de control militar vor face parte şi ofiţeri de poliţie, precum şi personal specializat în gestionarea dezastrelor, iar misiunea lor va consta în „monitorizarea şi coordonarea” operațiunilor companiilor, precum şi de a asigura „securitatea fizică”, a menționat ministrul.


Patru state membre ale Consiliului Europei – Armenia, Letonia, Republica Moldova și România – au adoptat o așa-numită derogare de la prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

În acest fel, în timpul situației de urgență, anumite drepturi civile pot fi anulate temporar. Criticii consideră că aceste măsuri sunt total exagerate.

la cine se uita
armata e cu noi?

În Bulgaria, președintele Rumen Radev a blocat prin veto o lege controversată privind măsurile de urgență. Legea prevedea inițial, la fel ca în Ungaria, pedepse cu închisoarea pentru răspândirea de informații false despre boli infecțioase.

O altă reglementare împuternicea armata să aplice măsurile de urgență, lucru care este de regulă în sarcina poliției, inclusiv controlarea actelor de identitate. În mod surprinzător, o parte a coaliției de guvernare de la Sofia a acceptat veto-ul lui Radev.


Controverse generează și managementul crizei coronavirus practicat de anumiți șefi de stat și de unele guverne din Balcanii de Vest.

În Serbia, opoziția democrată și experții juridici independenți îl acuză pe președintele Aleksandar Vučić că ar fi instituit pe 15 martie starea de urgență fără a se baza pe un cadru constituțional – în acest fel, acuză criticii, Serbia ar fi la „un singur pas de dictatură”.


În Albania, premierul Edi Rama a anunțat pedepse dure pentru toți cei care nu respectă interdicția de ieșire din casă. El a trimis pe străzi în patrulare în capitala Tirana vehicule blindate cu mitraliere – măsură criticată dur de opoziție.


În Muntenegru, guvernul publică mereu pe site-ul său o listă actualizată cu numele și adresele cetățenilor plasați în carantină.

Potrivit premierului Duško Marković, acest lucru ar fi necesar pentru că guvernul nu-i poate controla pe toți acești oameni, așa că se vede nevoit să-i informeze pe cetățeni despre cine este vorba exact.

Ar fi vorba de sănătate și de viață, susține Marković, nu ar fi tocmai acum momentul potrivit pentru dezbateri privind nuanțe juridice și protecția datelor personale. Activiștii pentru drepturile omului muntenegreni au criticat aspru abordarea guvernului, pe care îl acuză că „incită la linșaj”.


Criza coronavirus: Austria își cheamă rezerviștii, 3000 de militari vor fi reactivați începând cu 4 mai.

Austria îşi mobilizează rezerviştii în eforturile de limitare a epidemiei COVID-19, fiind prima dată când autorităţile de la Viena adoptă o asemenea măsură după Al Doilea Război Mondial, transmite presa austriacă.

Rechemările la arme vor fi livrate în aprilie, iar soldații vor fi activi de pe data de 4 mai. Vor urma apoi o pregătire de două săptămâni.

Începând cu 18 mai, rezerviștii vor înlocui treptat soldații extinși militari și profesioniști care sunt desfășurați în prezent în misiunea COVID.

Rezerviştii vor ajuta la furnizarea alimentelor şi la operaţiunile poliţiei şi vor asigura sprijin medical, a declarat ministrul apărării austriac Klaudia Tanner.

Spre deosebire de Germania şi Franţa, în Austria serviciul militar este încă obligatoriu. După împlinirea vârstei de 18 ani, bărbaţii trebuie să efectueze şase luni de serviciu militar sau nouă luni de serviciu civil.


Poziția ONU: Pandemia de COVID-19 nu trebuie să fie un „cec în alb” pentru încălcarea drepturilor omului, în condiţiile în care în unele ţări această criză este deja folosită pentru a justifica schimbări represive, a avertizat joi Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care a criticat „puterile nelimitate” adoptate de unele state.


În România au fost abuzuri șocante, directori de spitale înlăturați fără motiv și numiți generali de armată în locul acestora.

Militarizarea țării este evidentă. neputința de a gestiona civilmente situația pandemică, actuala putere pretins liberală, face uz de armată ca și cum …virusurile pot fi combătute cu armele…!

Cele opt ordonanțe militare și nu hotărâri de guvern sau legi trecute constituțional prin Parlament, sunt făcute de mântuială dar folosite pentru a crea condiții mai rele decât pe vremea totalitarismului lui Ceaușescu.

Armata Română oare cât este de pregătită și dotată pentru situații de acest fel precum epidemiile sau atacul chimic?

Incapacitatea clasei politice românești, în ultimii 30 de ani, a adus atât de mari prejudicii românilor încât nu pot fi cuantificate.

atac bio
război biologic?

Țările sud-americane, de asemenea, au găsit lesnicioasă rezolvarea situațiilor de criză prin folosirea armatelor.


Ceea ce este și mai grav, sunt prea mulți cetățeni de rând care văd în armată o salvare și un sprijin și nu înțeleg pericolele înlesnirii instaurării unor regimuri de dictatură militară, ca exercițiu pentru desființarea democrației și instaurarea și mai ușoară a statului unic mondial.

Poate fi oare intimidat virusul corona cu armele, fie ele și cele mai sofisticate?

Devine lumea mai conștientă de pericolul pandemiei dacă are un soldat înfigându-i o armă între coaste?

Facebook Comments

Mulțumim pentru lectură și pentru că DISTRIBUI:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here