Problematica tinerilor și a accesului lor pe piața muncii

Președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, prof. dr. Camelia Gavrilă, semnalează problematica tinerilor și a accesului lor pe piața muncii, aceștia reprezentând o categorie distinctă de vârstă, cu nevoi și aspirații specifice, fiind obiectul preocupării a numeroși cercetători din diverse domenii precum sociologia, psihologia sau pedagogia.

„Pe plan internațional, preocuparea pentru tineri și pentru problematica ce derivă din devenirea, educarea și accesul lor spre o profesie potrivită și utilă reprezintă o constantă în secolul nostru, într-o dinamică permanentă. Elocventă în acest sens este însăși preocuparea continuă a Uniunii Europene de a asigura tinerilor cetățeni din statele membre oportunități de formare profesională și de integrare socială cât mai apropiate de nevoile acestora.”
Strategiile comunitare pentru tineret se axează pe trei piloni importanți: cetățenia activă a tinerilor europeni, integrarea socio-profesională a acestora și includerea problematicii tineretului și în alt gen de politici complementare (combaterea discriminării sau politici din domeniul sănătății, familiei, egalității de șanse).
Referindu-se strict la situația țării noastre, deputatul PSD de Iași, Camelia Gavrilă constată că, deși s-au făcut pași importanți în direcția stabilizării macro-economice și România înregistrează în prezent cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, mai sunt multe aspecte și etape de parcurs pentru a asigura o tranziție eficientă a tinerilor de la școală către piața muncii. România continuă să fie, încă, o țară de migrație a forței de muncă tinere, mulți dintre absolvenții noștri continuă să se îndrepte către alte zone din interiorul sau chiar din afara spațiului comunitar.
Deputatul ieșean subliniază, de asemenea, că studiile de specialitate indică, pentru perioada 2003-2014, faptul că România a înregistrat ponderi ridicate în cazul tinerilor care au părăsit timpuriu școala, peste media europeană (aproximativ 18% în anul 2014).
De asemenea, dacă la nivelul UE criza economică pare că nu a afectat în mod vizibil evoluția ratei tinerilor NEET (”not in education, employment or trening”), aceasta situându-se între 10,8% și 13%, în România recesiunea economică începută în 2008 a înregistrat creșteri semnificative, de la 11,6% în 2008, la 17,5% în 2011, menținându-se la aproximativ 17% între anii 2012-2014. Această rată situează țara noastră în treimea superioară a statelor europene EU27 cu cele mai ridicate rate ale tinerilor NEET (Sursa: Eurostat).
Rata șomajului, la nivelul lunii martie 2017, a fost de 4,55% (398.951 persoane), din care pentru tinerii sub 25 ani este de 9,94% (39.639 persoane), pentru persoanele între 25-29 ani – 7,76% (30.967 persoane), iar pentru cei între 30-39 ani – 21,14% (84.353 persoane) (Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă).
Sunt de apreciat și menționat inițiative guvernamentale menite să păstreze tinerii în țara în care s-au născut și au studiat: celebrul program “Prima Casă”, cu ajutorul căruia mulți tineri și-au putut dobândi locuința mult visată. O altă măsură extrem de importantă este reprezentată de recentul proiect al legii salarizării unitare, care se află pe ordinea de zi a Parlamentului României și a cărei apropiată intrare în vigoare poate conduce la creșteri salariale substanțiale în majoritatea domeniilor de activitate.
Deputatul PSD Camelia Gavrilă semnalează faptul că ”pentru dezbaterea finală din Camera Deputaților trebuie acordată o importanță deosebită salariilor de început pentru a motiva tinerii absolvenți să opteze pentru slujbe și cariere în țară, în sistemul bugetar, cât și ierarhizarea încurajatoare a treptelor de salarizare în corelație cu vechimea și evoluția în cariera, argumente care ar conduce la rămânerea persoanelor competente în sistemul bugetar.”
Programul de guvernare al PSD tratează problematica tineretului într-un capitol distinct, deosebit de important pentru dezvoltarea ulterioară a întregii noastre societăți. În sensul temei în discuție, acesta menționează clar: crearea de noi locuri de muncă, creșterea gradului de ocupare mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceștia să poată avea o viață profesională și personală împlinită, pot fi realizate numai printr-un învățământ ancorat în realitățile pieței muncii, care, pe lângă competențele profesionale, pune accent pe spiritul antreprenorial și competențele socio-emoționale, precum și prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții.
De menționat proiecte legislative de pe agenda Parlamentului ce vizează modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, în sensul reglementării domeniului învățământului dual ca parte importantă a sistemului național de învățământ, îmbunătățirea substanțială a Legii nr.279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, respectiv, a Legii nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, în sensul cointeresării mai susținute a agenților economici ca potențiali formatori și angajatori ulteriori ai tinerilor absolvenți.
Foarte importantă este și susținerea din partea statului pentru programele de dezvoltare a spiritului antreprenorial, de tipul programului guvernamental Start-Up Nation România care, deși nu impune condiții de vârstă, deschide oportunități și provocări importante spre generația tânără.  Este un program care va crea 10.000 de noi IMM-uri anual, aducătoare a cel puțin tot atâtea noi locuri de muncă, va dezvolta sectoarele economice considerate a fi prioritare, va creștere gradul de competitivitate a mediului economic autohton atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. Programul își propune, prin structura sa, să favorizeze dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor absolvenți, să ofere noi posibilități de acces pe piața muncii, inclusiv pentru persoanele defavorizate, să stimuleze spiritul inventiv și novator al solicitanților, industriile creative și tehnologiile avansate.
În concluzie, demersurile întreprinse prin Programul de guvernare și prin primele etape parcurse de actuala echipă guvernamentală sunt importante și deschid un orizont de evoluție în politicile și măsurile eficiente din acest domeniu. Trebuie, însă, consecvență, continuitate, atenție lucidă și obiectivă la această speță delicată și complexă, niciodată epuizată ca urgență și utilitate socială, se impun măsuri de diversificare, monitorizare și reglare pe traseu, deoarece obiectivele conținute în Programul de guvernare sunt destul de ofertante în acest sens, deschizând poate pentru prima dată în ultimii ani, o șansă reală tinerilor români de a se realiza în plan social și profesional în propria lor țară.
Ataşat acestui comunicat de presă se regăsește declaraţia politică, susţinută în plenul Camerei Deputaților pe subiectul menţionat mai sus.(amosnews.ro)

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.