Qatar izolată – lumea arabă tot mai divizată și pe picior de război

ahrein, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Libia

Conflictul dintre Arabia Saudită şi Qatar, care s-a extins zilele acestea în regiune, este vechi şi poate fi explicat foarte bine de exploatarea zăcămintelor de gaze naturale şi izolarea Iranului cerută de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

Motivele invocate de cele şapte state arabe – Bahrein, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Libia şi Maldive – de a rupe legăturile cu micuţul stat Qatar, fiindcă ar sprijini grupări teroriste şi ar fi plătit aproape 1 miliard de dolari pentru eliberarea unor membri ai familiei regale răpiţi în Irak de jihadişti, nu explică brusca deteriorare a situaţiei din Orientul Mijlociu.

Excomunicarea Qatarului de către Arabia Saudită îşi are rădăcinile încă din 1995, iar istoria veche a conflictului şi viitorul acestuia pot fi cel mai bine explicate de gazele naturale, relatează Bloomberg.

În anul respectiv, tatăl actualului emir al Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, şi-a înlăturat de la putere propriul tată, pro-saudit, şi a efectuat prima livrare de gaze naturale lichefiate, de la cel mai mare zăcământ din lume.

Zăcământul offshore North Field, unde se află practic toate rezervele de gaze ale Qatarului, este împărţit cu Iranul, rivalul Arabiei Saudite. Avuţia acumulată din vânzările de gaze a transformat Qatarul nu doar în cea mai bogată naţiune din lume, cu un venit anual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari pe an, ci şi în cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate.

Atenţia acordată gazelor diferenţiază Qatarul de producătorii vecini de petrol în Consiliul de Cooperare din Golf şi a permis emiratului să rupă dominaţia Arabiei Saudite.

În schimb, Qatarul şi-a dezvoltat propriile legături cu alte puteri, între care Iranul, Statele Unite (Qatarul găzduieşte Comandamentul Central al SUA) şi, mai recent, cu Rusia. Fondul suveran de investiţii al Qatarului a convenit anul trecut să investească 2,7 miliarde de dolari în grupul rus Rosneft.

„Qatarul era un fel de stat vasal al Arabiei Saudite, dar s-a folosit de autonomia creată de averea adusă de gaze pentru a-şi construi un rol independent. Restul regiunii a căutat o oportunite pentru a tăia aripile Qatarului”, a arătat Jim Krane, cercetător la Baker Institute al Rice University din Houston, Texas.

Oportunitatea a venit când preşedintele american Donald Trump a vizitat recent Arabia Saudită şi a făcut apel la conştiinţa tuturor statelor pentru a izola Iranul. Producţia de gaze naturale a Qatarului nu este supusă restricţiilor OPEC, cartelul petrolului dominat de Arabia Saudită. Recent, cererea de gaze naturale lichefiate pentru a produce electricitate a crescut în statele din Golf.

Averea acumulată de Qatar din vânzările de gaze a permis emiratului să dezvolte politici externe care au ajuns să irite statele vecine. Qatarul a sprijinit mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt, Hamas în Fâşia Gaza şi facţiuni înarmate respinse de Emiratele Arabe şi Arabia Saudită în Libia şi Siria. Gazele au plătit şi pentru reţeaua globală de televiziune Al Jazeera, care în diferite momente a nemulţumit majoritatea guvernelor din Orientul Mijlociu. Mai mult decât atât, gazele au ajutat Qatarul să promoveze o politică de angajament cu Iranul şiit, pentru a-şi asigura sursa bunăstării. Potrivit Victoria Marin historia

 

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici