Răzmerița de la periferia unei UE tot mai incerte – Florin Otrocol

România a ieșit din nou în stradă. Palid, însă mult mai consistent decât ieșirile ulterioare manifestărilor aferente dramei din clubul Colectiv. Ordonanța de Urgență prin care se dorește modificarea Codului Penal precum și impunerea legii amnistiei și grațierii care prevede grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanțele de judecată, ordonanță pe care noul guvern, Grindeanu, a dorit să și-o asume fără trecerea ei prin Parlament, va aduce (foarte probabil) segregarea radicală a societății civile. PSD anunță prin diferite voci, mai mult sau mai puțin credibile, că există posibilitatea unui răspuns la mișcările de stradă printr-un miting prosusținere a legii amnistiei, miting la care vor aduna un milion de români. Sincer, am îndoieli că vor reuși să strângă 100.000, mai ales că una dintre portavocile acestui posibil răspuns este una dintre definițiile penibilului din dicționarul politico-român, Codrin Ștefănescu. Personal nu mă tem de nici una dintre categoriile de manifestanți, respectiv pro și contra legii amnistiei, însă mă aștept la orice derapaj posibil, mai ales după ieșirea halucinantă din decor a primului locuitor de la Cotroceni. Iohannis nu avea ce căuta la mitingul de protest. Și-a încălcat atribuțiile prezidențiale prevăzute prin Constituție, arătându-ne că este le fel de ”subțire” din punct de vedere politic și uman, precum Dragnea. Președintele PSD este un condamnat penal, Iohannis nu este încă nici măcar judecat pentru bugetul personal îngroșat din meditații și subțiat de cele șase case. Un motiv în plus pentru ca Iohannis să nu își asocieze imaginea de hăbăuc politic cu cea a lui Dragnea. Există totuși o diferență: Dragnea face totul premeditat, Iohannis le face stupid și sub impulsul fragilității populismului desuet. Iohannis și Dragnea împart țara în două, încurajându-și suporterii să-și umfle jugularele, să-și arunce la greu invective, să-și ducă  emoțiile și pasiunile până la limita indecentă a urii. De aici până la război civil nu este mult. Probabil că dacă se va ajunge la ”miting pro” vs ”miting contra” vom avea parte și de câteva lupte de stradă între manifestanți, la început cazuri izolate, ulterior posibile răzmerițe incontrolabile. Mai încolo începe haosul și sinistrele lui manifestări care țin de obscurul laturii umane. Categoric, la acest moment, toate acestea sunt doar scenarii, dar ce ne vom face dacă se va ajunge la aducerea lor în realul cotidian? Dragnea a demonstrat din prima că este lipsit de conștiință, că nu are nici un fel de simpatie pentru trăirile și emoțiile românului de rând și că nu-i pasă de litera și cuvântul legii. Dragnea a demonstrat că nu are nici maturitatea politică necesară să conducă România, altfel și-ar fi asigurat prin negocieri anticipate majoritatea necesară în Parlament pentru trecerea acestei legi, mai ales că noul Parlament al României, în marea lui majoritate, este o adunătură pestriță de neștiutori și legiuitori inepți. Dragnea vorbește despre ”lovitură de stat” cu lejeritatea cu care Iohannis vorbește despre referendumul național cu privire la legea amnistiei. Despre opoziție nu am de spus decât că ea există prin ”lipsește cu desăvârșire”! Ipocrizia liderilor de opinie populară ai momentului nu lovește decât în omul de rând și sărăcia noastră.

Între timp Europa, ca și comunitate sau uniune, își grăbește sfârșitul. După Brexit, ”încurajate” și de migrație și atentatele aferente ei, unele state comunitar-europene, state cu greutate în deciziile comunitare, se pregătesc de alegeri legislative. Olanda, Franța și Germania vor avea alegeri în martie, aprilie, respectiv octombrie 2017. Partidele de extremă dreaptă, naționaliste, câștigă teren în țările europene. Sâmbătă, 21 ianuarie, în Germania a avut loc o întâlnire între liderii acestor partide. Vorbim despre Frontul National, condus de Marine Le Pen, despre care sondajele spun că va prinde finala cursei prezidențiale din acest an, Austria Freiheits Partei Österreichs (Partidul Libertății), al cărui candidat la președinție, Norbert Hofer, a prins turul doi în decembrie 2016, Italia Lega Nord (Liga Nordului), al cărui lider Matteo Salvini este un puternic avocat anti-Europa – cunoscut pentru atitudinea jignitor-defăimătoare la adresa minorităților, Alternative für Deutschland (Alternativa pentru Germania), formațiunea care a triumfat în alegerile regionale și care este un oponent puternic al politicilor de imigrare aparținând cancelarului Angela Merkel și Partij voor de Vrijheid (Partidul Libertății), partid olandez al cărui lider, Geert Wilders, a fost recent condamnat pentru incitare la ură. În cadrul întâlnirii de sâmbătă de la Koblenz, Marine Le Pen le-a cerut alegătorilor europeni să urmeze exemplul americanilor și britanicilor. ”2016 a fost anul în care lumea anglo-saxonă s-a trezit”, a afirmat Le Pen, adăugând că ”Brexit-ul va avea efectul dominoului. Un popor suveran a ales să-și decidă singur soarta!”. Folosind același limbaj excesiv și rigid ca și liderul PSD, Dragnea, politicianul francez a declamat: ”A doua lovitură de stat după Brexit a fost alegerea lui Trump în SUA. Poziția acestuia vizavi de Europa este clară: el nu susține un sistem de opresiune al popoarelor!”. Foarte probabil, fiind refuzată de Trump pentru o întâlnire pe care a solicitat-o acestuia cu ocazia vizitei făcute săptămâna trecută la New York, Le Pen a dat o interpretare personală fragmentului din interviul comun acordat de noul președinte SUA, publicațiilor Times (Londra) și Bild (Germania), fragment în care Trump prezicea sfârșitul Uniunii Europene prin afirmațiile ”UE a devenit un vehicul pentru Germania” și ”mai multe state membre ale UE ar vota să părăsească blocul așa cum a făcut Marea Britanie în iunie anul trecut.”. Perspectivele sumbre cu privire la viitorul Uniunii Europene ar trebui să fie principala grijă a actualului Guvern și a președintelui Iohannis, mai ales că din bugetul de 255 de miliarde de lei, aferent anului 2017, puțin peste 22 de miliarde ar proveni din atragerea de fonduri europene. În timp ce Dragnea & Co calcă totul în picioare, o partea a României se revoltă (pe bună dreptate), revoltă de care Iohannis profită (pe bună nedreptate), iar Europa își vede de obștescul ei sfârșit! Vă întreb: cine câștigă de aici? Eu am doar răspunsul la întrebarea ”cine este marele perdant?”. Știm cu toții răspunsul: ospitalierul, răbdătorul și săracul român, ăl de rând, nu servantul îmbuibat de partid!

semnat de Florin Otrocol / articol preluat din: http://publicnews.info/

Facebook Comments