Unii oameni sau firme au primit deja sprijinul financiar de la stat, fie și mic, alții sunt încă în ”nesiguranța așteptării”
De la ”cassa integrazione” la compensații pentru lucrătorii independenți
Cu o alocare de 4 miliarde de euro, fondul de disponibilizare a fost extins pe întreg teritoriul național (inițial a fost valabil doar pentru zonele roșii), pentru toți angajații fiecărui sector de producție.
Companiile cu mai puțin de cinci angajați pot utiliza, de asemenea, fondul ”cassa integrazione”.
Fondul de garantare pentru IMM-uri a crescut cu 1,5 miliarde, cu scopul de a oferi garanții pentru peste 100 de miliarde de finanțări întreprinderilor. Garanția este de 80% pentru împrumuturi de până la 1,5 milioane. Peste această sumă, procentul este modulat.
Amânarea termenelor și suspendarea contribuțiilor la impozite și asigurări sociale au fost, de asemenea, stabilite pentru toate întreprinderile mici, profesioniștii și lucrătorii independenți.
O compensație de 600 de euro este destinată lucrătorilor independenți și se înființează un fond de venit ca ultimă soluție pentru toți cei excluși de la compensația de 600 de euro.
Decretul Cura Italia, ce oferă pentru companii?
În planul afacerilor, se vorbește mai presus de toate, despre garanțiile publice și moratoriile destinate diminuării situației datoriilor, în așteptarea unor măsuri suplimentare care vor fi activate cu așa-numitul decret din aprilie.
Apelul companiilor romane: prea multă birocrație.
Cel mai recent raport al Observatorului Camerei de Comerț își concentrează investigarea asupra măsurilor considerate cele mai eficiente pentru „faza 2”, pentru modul de repornire după 4 mai.
Și mai mult decât fonduri: 54% dintre antreprenorii romani consideră că cel mai important lucru este „mai puține hârtii”.
De fapt „este un răspuns surprinzător – subliniază președintele Camerei de Comerț, Lorenzo Tagliavanti – pentru că ne așteptam la solicitarea mai multor contribuții din partea statului.
În schimb, ceea ce solicită companiile romane este o reformă urgentă și cu costuri zero, care poate fi făcută rapid, deoarece depinde doar de noi: Merkel sau Europa nu trebuie să ne autorizeze.
Noi italienii o putem face singuri. Voința politică spune că este gata să ajute companiile: dar atunci banii nu vin pentru că sunt solicitate documentele multe, iar sistemul digital nu facilitează contactul între antreprenor și stat. Cine a construit software-ul a făcut-o cu ochiul birocratului, nu cu cel al cetățeanului”.
Acesta este motivul pentru care cel de-al șaselea raport al Camerei de Comerț nu vorbește despre fondurile care trebuie alocate, ci despre „mai puțină birocrație și mai puține impozite”: de fapt, o reducere a contribuțiilor este ceea ce 45% dintre respondenți au cerut între 15 și 21 aprilie.
Mai precis, dacă 54% solicită guvernului o simplificare administrativă pentru a încuraja recuperarea, 45% cer reducerea pragul fiscal și presiunea fiscală.
Pe de altă parte, instituțiile locale, până la 60% dintre întreprinzătorii romani mici și mijlocii solicită să se concentreze pe instrumente precum accesul la credit sau, 31%, pe sprijinul financiar pentru sectoare aflate în criză precum turismul și catering-ul.
„Acesta este și un fapt particular – explică Tagliavanti – pentru că la noi impactul la turism și catering este reprezentat doar de 6% din companii și, în schimb, 32% solicită să fie sprijinit, deoarece este o resursă care îmbogățește întregul oraș și are un efect multiplicator foarte mare”
Printre celelalte date de raportat, peste 1 din 4 companii (25,8%) indică implementarea unui nou „Plan Marshall” la nivel european între cele două acțiuni prioritare.
Și, la fel ca 28%, poate și în vederea susținerii consumului, consideră că a ajuta familiile aflate în dificultate este o prioritate.
„Ne apropiem de redeschiderea treptată a activităților și birourilor economice, însă situația segmentului antreprenorial național și roman rămâne foarte serioasă și în suferință – adaugă Lorenzo Tagliavanti – și subliniază modul în care o simplificare administrativă completă și răspândită este acum urgentă.
Mai mult, solicitarea unui nou „Plan Marshall” la nivel european ne face să reflectăm asupra faptului că antreprenorii consideră că este necesară o intervenție europeană puternică pentru a depăși această perioadă.
Prin urmare, încă o dată, nu există descurajare, ci conștientizarea fazei foarte dificile pe care o întâlnim și luciditatea în a cere măsuri clare și eficiente. La nivel local există o mare nevoie de acces la credit și lichiditate mai mare „. De fapt, Camera de Comerț a pus în bilanț peste 10 milioane de euro.
În fapt, ca oriunde în lume, banii parcurg un circuit foarte anevoios și costisitor, costuri care consumă fondul, lăsând celor pentru care a fost destinat fondul doar mai puțin de jumătate.
Concret, banii până să ajungă celor destinați îi papă birocrația, sistemele statului. Sub scuza legalității acordării oricărui sprijin s-a exagerat INTENȚIONAT cu labirintizarea sistemului pentru a se pierde urma banilor…
Statul anume procedează așa fiindcă CINEVA mereu trebuie să-și umfle buzunarele pe seama celor năpăstuiți.
