România – 9 octombrie, Ziua Holocaustului

Ce este Holocaustul? 

Holocaust (din greacă ὁλόκαυστον (holókauston)holos, „complet” și kaustos, „ars”; în ebraică: Hașoa השואה, în idiș: Hurben חורבן), este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”, programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia.

Între victime, s-au numărat 1.5 milioane de copii, iar totalul lor a reprezentat circa două treimi din cei nouă milioane de evrei care trăiau anterior în Europa continentală.

O definiție mai largă a Holocaustului cuprinde și victimele care nu erau evrei, cum ar fi romii, polonezii, alte grupuri etnice slave, și pacienți ai Action T4 uciși deoarece erau bolnavi mintal sau aveau handicap fizic.

O definiție și mai largă include cetățeni sovietici, prizonieri de război, homosexuali, martori ai lui Iehova, negri, adversari politici ai naziștilor, și membri ai altor grupuri mai mici.

Între 1941 și 1945, evreii au fost uciși sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment mai mare care a cuprins persecuția și uciderea altor popoare europene.

Sub coordonarea SS, cu îndrumări din partea conducerii Partidului Nazist, toate ramurile birocrației de stat a Germaniei au fost implicate în logistica și în punerea în aplicare a acestei crime în masă. Uciderile au fost comise în toată Europa ocupată de germani, precum și în Germania Nazistă propriu-zisă și în teritoriile controlate de aliații acesteia.

Circa 42.500 de centre de detenție au fost utilizate la concentrarea victimelor în scopul comiterii de încălcări flagrante ale drepturilor omului. Peste 200.000 de oameni se estimează că au comis crime asociate Holocaustului.

Persecuțiile au fost efectuate pe etape, culminând cu politica de exterminare denumită „Soluția Finală a problemei evreiești.

În urma accederii la putere a lui Hitler, guvernul german a adoptat legi prin care evreii erau excluși din societatea civilă, cele mai cunoscute fiind Legile Nürnberg din 1935. Începând cu anul 1933, naziștii au început să pună la punct o rețea de lagăre de concentrare.

După izbucnirea războiului în 1939, evrei germani și străini au fost înghesuiți în ghetouri. În 1941, când Germania a început să se pregătească să cucerească noi teritorii înspre est, toate măsurile antievreiești s-au radicalizat. Unități paramilitare specializate, denumite Einsatzgruppen, au omorât circa două milioane de evrei în execuții în masă în mai puțin de un an.

Până la jumătatea lui 1942, victimele erau transportate constant cu trenurile de marfă în lagărele de exterminare. Majoritatea celor care supraviețuiau călătoriei erau uciși sistematic în camere de gazare. Aceasta a continuat până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în Europa în aprilie–mai 1945.

Rezistența armată evreiască a fost limitată. Cea mai cunoscută excepție o constituie revolta din ghetoul Varșovia din 1943, când mii de luptători evrei slab înarmați au rezistat patru săptămâni împotriva Waffen-SS.

Circa 20.000–30.000 de partizani evrei au luptat activ împotriva naziștilor și colaboratorilor acestora în Europa de Est. Evreii francezi au luat parte la Rezistența Franceză, care a dus o campanie de gherilă atât împotriva naziștilor cât și împotriva autorităților franceze de la Vichy. Au avut loc peste o sută de insurecții armate evreiești. Potrivit wikipedia.

Ziua Holocaustului este marcată, în România, la 9 octombrie, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Potrivit prezentei Hotărâri de Guvern, cu prilejul Zilei Holocaustului, „vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică”, autorităţile administraţiei publice urmând să acorde sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări.

Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, www.inshr-ew.ro, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941 începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina.

Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa.

De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi. Ansamblul cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti.

Iniţiativa realizării monumentului a aparţinut Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome.

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.

Anul acesta, cu prilejul împlinirii a 78 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria şi a 75 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord la Auschwitz, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” organizează o ceremonie de depunere de coroane şi o serie de activităţi cultural-educaţionale, potrivit unui comunicat de presă al institutului, remis AGERPRES.

Astfel, la 10 octombrie 2019, va avea loc ceremonia de comemorare şi depunere de coroane la Memorialul Victimelor Holocaustului în Bucureşti, la care sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Preşedinţiei, Camerei Deputaţilor, Guvernului, ai Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi ai societăţii civile.

În perioada 11-12 octombrie 2019, Institutul „Elie Wiesel” organizează colocviul internaţional „Memorializarea în contemporaneitate a Holocaustului în Europa Centrală şi de Est”, cu participarea unor experţi din cinci ţări care vor discuta despre forme contemporane de memorializare a Holocaustului, urmărind aprofundarea subiectului privind mecanisme ale memoriei.

La 14 octombrie 2019, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, se va inaugura expoziţia tematică „Remeber to resist. Memoria Genocidului împotriva romilor din România”, proiect organizat de Asociaţia Plural şi Bildungswerk fur Friedensarbeit în parteneriat cu Institutul „Elie Wiesel”, care documentează memoriile supravieţuitorilor romi ai Holocaustului, precum şi a martorilor încă în viaţă ai acestei tragedii.

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 12 noiembrie. De asemenea, până pe data de 19 octombrie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român poate fi vizitată expoziţia internaţională „Între viaţă şi moarte. Potrivit agerpres.ro.

Cazuri de salvare a evreilor în timpul Holocaustului”, care a deschis seria activităţilor organizate cu prilejul acestei zile, la data de 3 octombrie, şi care prezintă poveştile unor supravieţuitori ai Holocaustului şi ale unor salvatori din unsprezece ţări (Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Lituania, Olanda, Polonia, Slovacia, Ucraina şi România) pe fundalul unui context istoric mai amplu.

Este uluitor faptul cum memoria colectivă este aproape inexistentă și asistăm astăzi la afirmarea ideilor naționaliste în întreaga lume, ar părea că mai marii lumii chiar vor să decimeze populația planetei, așa cum spun alarmiștii teoriilor conspirației… Altfel nu se explică faptul cum de este îngăduită și legalizată acestă escaladare extrem de periculoasă. Să nu mai vorbim și de creșterea tot mai însemnată a cazurilor de antisemitism în țările presupus civilizate…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.