România: Legenda şi istoria Târgului de Fete de pe Muntele Găina

Mai întâi să urmărim programul manifestărilor din acest an, 2017, apoi, vă prezentăm istoria târgului de fete de pe Muntele Găina și …două video relevante:

22-23 iulie 2017: Târgul de Fete de pe Muntele Găina. PROGRAMUL celei mai vechi și mai cunoscute sărbători populare din Țara Moților: Spectacol folcloric, expoziții, concerte, foc de tabără și artificii

PROGRAMUL Târgului de Fete de pe Muntele Găina, ediția din 2017:

SÂMBĂTĂ / 22 IULIE 2017
Muzeul Memorial „Avram Iancu”
Ora 14:00 – Moment evocator în memoria lui Avram Iancu – Erou al Națiunii române
Centrul Comunei Avram Iancu
Ora 13:00 – Târgul Meșterilor populari din județul Alba
Ora 16:00 – Expoziția de fotografie etnografică “Timp Străvechi” semnată Vasile Sârb și elevii săi
Ora 16:30 – Activități de educație artistică și culturală pentru copii
Ora 17:00 – Spectacol folcloric
Ansamblul Folcloric “Arieșul” din Cîmpeni – instructor Gheorghe Bădău
Ansamblul Folcloric “Brădeana” din Sohodol – instructor Oana Joldeș
Ansamblul Folcloric “Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș – coordonator Liliana Stoica

Ansamblul Folcloric “Augustin Bena” al județului Alba
Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza și soliștii vocali
DUMITRU FĂRCAȘ
Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga, Nicolae Tuhuț, Dorina Narița, Maria Filimon, Cătălin Hașa
Conducerea muzicală – Alexandru Pal
Ora 20:00 – Foc de artificii și urcare pe Muntele Găina

MUNTELE GĂINA
Ora 21:00 – Recital susținut de trupa RE-BORN
Ora 21:40 – Concert extraordinar de muzică folk
VASILE ȘEICARU, MIRCEA VINTILĂ, VALI ȘERBAN, FLORIN SĂSĂRMAN
ORA 24:00 – Discotecă în aer liber alături de animatoare
MC și DJ SEGA, într-un show unic de lumini și efecte speciale
Ora 24:00 – Foc de artificii și foc de tabără

DUMINICĂ / 23 iulie 2017
Ora 10.00 – TE DEUM și ceremonial de depunere coroane în memoria lui Avram Iancu – Erou al Națiunii Române, alături de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara ”Augustin Bena” a Județului Alba
Ora 10:30 – Târgul Național al Meșterilor Populari
Ora 11:00 – Spectacol extraordinar de folclor
Ansamblul Folcloric “Urmașii Magherilor” din Albeni, Gorj
Ansamblul Folcloric “Doina Mureșului” din Arad
Ansamblul Folcloric “Floarea Barcăului” din Marghita, Bihor
Ansamblul Folcloric din Cluj
Ansamblul Folcloric “Augustin Bena” al județului Alba, alături de:
Nicolae Furdui Iancu, Ioana Ardelean, Mirela Mănescu, Leontina Fărcaș, Nicolae Tuhuț, Roxana Reche, Nicolae Plută, Cătălin Hașa, Maria Filimon, Floricica Moga, Dorina Narița
Ansamblul de dansuri coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza
Conducerea muzicală – Alexandru Pal

Legenda şi istoria Târgului de Fete de pe Muntele Găina

”Ține moț de hastă straiță/Să mă hâț (joc) cu hastă moață/Până mă hâțai cu moața/Se duse moțul cu straița!”…

Una dintre cele mai importante şi mai inedite sărbători  ale moților are loc în perioada 22-23 iulie 2017, în comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Este vorba despre Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și renume a depășit demult granițele țării noastre. Conform tradiției, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei,  are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.

Dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari.

Încărcată de misticism și ipoteze, originea acestui târg, pierdută în negura timpului, nu face decât să ne fascineze ”creând și acum  în juru-i acel indefinit mister în care legenda și realul se întrețes la modul necesar și firesc”.

Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.

Se spune că era odată, sus în Munţii Apuseni, o găină ce făcea ouă de aur. Moţii se mirară cât se mirară, şi-au început s-o ocrotească, să-i închine cântece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moţii obişnuiau să se întâlnească laolaltă dând prilej copiilor să se întâlnească şi să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut. Cobora cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă într-o zână fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi îl oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina.

Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou.

Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese.  Momentul-cheie era reprezentat de târguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea. Nu s-a întâmplat niciodată ca vreo fată care a participat la acest târg să nu îşi fi aflat perechea, iar moţii cred că perechile care şi-au unit destinele în acest loc „magic” au parte de fericire şi noroc. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, iar cununia se oficia direct pe munte, în timpul nedeilor, de unde şi numele Târgul de fete. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri.

Despre târgul de fete de pe Muntele Găina vorbeşte şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa “Moţii” scriind: ”În cea dintâi duminecă după Sân-Petru liniștea din Găina încetează pentru o zi. Este ziua fantasticului târg de fete, în vederea căruia din zorii zilei curg de pe toate văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți în haine de sărbătoare, ca să ia parte la acest târg, unde cântecele lăutarilor asurzesc pădurile.

Dis de dimineață, doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de sus şi doi din partea moţilor crişeni din Bulzeşti se întâlnesc, schimbă câteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire între moţi şi crişeni în timpul târgului de pe coama muntelui.  Linia este trasă astfel că moţii se aşează cu merindele în partea de către răsărit, iar crișenii în partea de către apus.

Până pe la ora 10.00 dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea uneltelor de casă şi agricole fabricate de ei după specialitatea locului.  După ce s-a terminat cu târguirea celor trebuincioase, lumea începe să prânzească la iarbă verde şi să se adune în jurul lăutarilor care cântă lângă un butoi cu vin ori cu rachiu de cireșe. Apoi, deodată se încinge jocul peste întreg târgul şi vezi grupuri separate formate din moţi şi crişeni care, în sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, joacă hora, adresându-se unii altora prin felurite chiuituri satirice, strigând crișanul către moț:

Ține moț de hastă straiță
Să mă hâț (joc) cu hastă moață.
Până mă hâțai cu moața,
Se duse moțul cu straița!

Iar moțul îi răspunde:

Măi, crișene, lapte în teoc
Adă fata să ți-o joc
De nu țio-i juca-o bine,
Intre smerii în ea și-n tine!

În zilele noastre, Târgul de Fete de la Muntele Găina nu mai are acelaşi scop, însă tradiția se păstrează iar moții, împreună cu invitaţii sau turişti de pe alte meleaguri, ies an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte, unde petrec, paticipă la concursuri şi admiră sau chiar duc cu ei acasă un suvenir din creațiile meşterilor pupulari. Pregătirile pentru sărbătoare se realizează cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi are loc în jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea evenimentului se face de către vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, urmând apoi programul artistic al participanţilor. Deși această manifestare etno-culturală a fost atestată documentar în anul 1816, ea are probabil o vechime mult mai mare.

Târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei. Potrivit ziarul unirea

 

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici