Să imaginăm un scenariu al groazei: patru milioane de români întorcându-se acasă în doar șase luni de zile

Pleacă românii din țara lor. România este lăsată fără tineri, fără muncitori calificați, fără specialiști, medici, profesori și așa mai departe. Doar politicienii sunt ”patrioți” și stau (și la propriu și la figurat) în țară și, desigur, oameni care au înțeles faptul că oriunde ai fi îți poți croi un destin și că mult mai lesne ar fi totuși la tine acasă. Chiar dacă asta înseamnă o viață întreagă de așteptare sau de sclavie.

După ”deranjul” din decembrie 89,  s-a produs o invazie de mărfuri din vest și nu doar, poate mai degrabă de la turci, dar, mai ales, au apărut puzderie de ziare, reviste, radiouri și televiziuni, care mai de care întrecându-se să prezinte occidentul ca pe un model pe care îl vom copia inevitabil și noi ca țară, foarte curând (unitate de măsură prea… variabilă!)

Filmele mai ales și noile reality show au adus imaginea magică a occidentului în casele românilor și… a început exodul.

Se poate spune că ”vinovatul” de plecarea românilor este …televizorul. Apoi, gura nevestei: ”ai văzut Popeasca? Are Volkswagen trimis de bărbat-su din Germania, noi, uite stăm tot cu ramolita noastră de Dacia 1300, cumpărată din banii de la nuntă, mototolule, nu ești în stare să te urnești, dacă mă măritam cu Popescu, și nu cu un laș ca tine, eram și eu doamnă acum!”  Iar bietul om, să scape de ”ne-încă-doamna” lui,  din pricină de Volkswagen, a luat calea pribegiei. Acum, ea este în Italia, îngrijitoare la bătrâni, el este tot undeva prin Germania, nu se mai știe nimic de el. Au divorțat, copiii au crescut pe la rude, ăl mare este în Anglia, logodit cu o poloneză, fata e la Madrid, combinată cu un marocan, cel mic șterge cu nasul geamul mătușii așteptând, așteptând. Așteptând să crească să-și aleagă și el o țară, poate România sau….

Web Hosting
brancusiUnii au plecat fiindcă mai toți foștii colegi, de la întreprinderile demolate și vândute la fier vechi, s-au căpătuit fiecare cum au putut, care prin Europa, care mai departe… Unul a ajuns prin Australia. În vacanțe,  când se întâmplă să le petreacă în România, trec unii pe lângă alții ne recunoscându-se. Arare ori, dacă se întâmplă, își schimbă câteva impresii, mai mint unul pe altul despre bunăstarea atinsă, exagerând-o. Majoritatea promit că într-o zi, într-o bună zi, se vor întoarce acasă, în țară. Pe zi ce trece, mai ales după vacanțe, dorința asta este din ce în ce mai stinsă, diluată, cine știe de ce?! Că veni vorba de vacanțele ”plecaților”, aceștia au strania senzație că nu sunt bine văzuți nici acolo afară și, acum, nici în propria lor țară!… Firește, nu poți pretinde să ai aripi, totodată și rădăcini, dar… parcă prea doare!

În România s-ar găsi de muncă – dar puterea de cumpărare este scăzută. Prețuri ca afară, salarii de România, fiindcă așa au vrut guvernanții ‘le mama lor… toată lumea înjură politica și politicienii. Sindicatele, câte au mai rămas, au coalizat cu ”dușmanul”, muncitorii au rămas fără apărare și sunt la mila statului sau a patronului care, oricare, îți taie curajul dacă vociferezi: ”nu-ți convine, valea!”.

Mai sigur decât orice motiv al plecării nu este sărăcia cât tensiunea din aer, aerul cumva sub presiune, vitezele, deruta, învrăjbirea, cinevaismul și, ‘le mama lor, politicienii, guvernul!

În România se mai produce… Doar datorii. Statul se tot împrumută în contul generațiilor viitoare, în contul resurselor subterane, terenul agricol este aproape pe jumătate vândut străinilor și… cei puțini țărani rămași acasă, se pun slugă la stăpân străin în țara lor. Se adună pe la bodegi private improvizate și… înjură guvernul ‘le mama lor, după un țoi cu votcă de cea mai proastă calitate, făcută din spirt industrial.

bucurestiGreu mai găsești un meseriaș, cam toți au plecat. Fetele, frumoasele noastre româncuțe, muncesc sau învață pe afară. Tinerii și isteții feciori ai patriei, de asemenea.

Toată Europa, în special… (aș fi tare curios dacă există vreun mare oraș în lumea asta care să nu aibă niciun român!) mustește de români: ospătari, cameriste, barmani, bucătari, spălători de vase, zidari, instalatori, salahori, hamali, agricultori cu ziua, muncitor în zootehnie, măcelari, șoferi pe furgoane de distribuție sau pe tir-uri, îngrijitori bătrâni sau babysitter, până la profesori, medici, specialiști în IT, acoperind aproape întreg spectrul de meserii, incluse chiar și cele din lumea delicvenței unde, fără îndoială, nu aveam cum să fim mai prejos, suntem deci și acolo ”fruntași”…!

Românii sunt prost văzuți afară – dar angajați imediat, fiindcă se știe cât sunt de muncitori. Li se închiriază cu ușurință casele, fiindcă se știe că românii sunt corecți, cu chiria la timp și sunt gospodari, au grijă de casă. Dar românii sunt prost văzuți!!!…

Imaginea românilor este alterată nu doar de infracționalitate, care, să fie spus adevărul, ar avea o pondere sub 2%. Restul românilor muncesc legal sau la negru. Imaginea însă o strică cerșetorii. O rețea pornită din România, compusă preponderent din români de etnie rom, rețea creată la nivel internațional, o industrie a cerșitului. Totodată strică imaginea și etnicii noștri rom care trăiesc pe străzi sau în bărăcile improvizate.

Să mai spunem de năravul muncitorului român (firește, nu toți)  de a bea bere dimineața la ora 5 sau 6 prin barurile gărilor, autogărilor sau capetelor de linie de metrou, ori chiar prin cartiere, înainte de a intra la lucru?

Să mai amintim și de faptul că pe mijloacele de transport, din care nu pot lipsi români, nu faptul că se vorbește tare în românește, te poate ”impresiona” cât limbajul, băgămeștenii noștri, musai să-și rostească la fiecare frază mult-prețuitele …organe sexuale!

În rest, multă, ba foarte multă sudoare, onestitate, răbdare, economie, să mai poată trimite un gologan acasă. Fiindcă banii aici, chiar dacă sunt cu mult mai mulți decât în țară, sunt supți de chirii, de facturile la utilități, de costurile pe transport și, firește, traiul de zi cu zi. Dar, e bine, altfel nu ar sta pe aici!

Unii români se feresc de compatrioții lor, au fost ”fripți” și acum suflă și în iaurt!… Alții se prefac ajutându-și confrații iar unii chiar ajută, sunt foarte mulți români care fac voluntariat sau opere de binefacere, adună lucruri sau bani și trimit în țară la cei nevoiași ori aduc la tratament afară bolnavii care nu ar avea nicio șansă de vindecare într-un sistem al sănătății distrus de, cum altfel, de guvern, de politicieni! ‘le mama lor!…

Exodul românilor nu s-a încheiat. Au fost plecate și alte popoare, cum ar fi cele din țările ex-Iugoslave sau Polonia, dar s-au reîntors în patrie. Asta ne face să credem că și românii se vor întoarce… sau poate că prea puțini. E deja târziu. Un fel ciudat de TÂRZIU acoperă cerul patriei ca o pâclă neagră: corupția, lăcomia găștilor care dirijează politicieni, apoi găștile create de către politicieni și, mai ales, găștile internaționale, corporatiștii, trimișii țărilor pe care le considerăm prietene (!), au supt România de orice vlagă. Legile proaste și mereu schimbate, asigură un climat de nesiguranță. Reforma la reformă la reformă derutează. Fiscalitatea aberantă și sistemele statului la îndemâna mafiei politice face ca România să devină și mai mult nelocuibilă. Totul se importă iar firmele de import se știe ale cui sunt!… Un fine va fi, un fine cumva o să aibă toate acestea. Nu se știe cum sau când. Românii rămași acasă sunt adevărații martiri ai destinului nostru ca neam. Și cei plecați sunt martiri dar sunt consolați de traiul oarecum mai stabil, chiar dacă pentru asta trebuie să muncească triplu față de acasă și… să facă imense sacrificii, costându-i deseori destrămarea familiei.

Marea nenorocire nu este faptul că au plecat generații întregi din țară, ci faptul că generațiile iminent viitoare, nu au niciun viitor… Ba da, au unul: să plătească datoriile făcute de îmbuibații noștri aleși!…

Un popor harnic, îndemânos, o țară foarte bogată în resurse de tot felul, cum Doamne de nu are politicieni pe (și de) cinste și curajul de a năpusti cu milioanele în stradă să izgonească tot Răul?!

Nimeni, dar absolut nimeni, categoric niciunul dintre cei aflați la putere sau în funcții de stat oarecum mai înalte, de la 89 încoace, nu este scutit de vinovăția pentru starea țării.

Nimeni, dar absolut nimeni dintre românii majori nu este scutit de vinovăția că, după ce a ales, nu a cerut alesului să-i respecte demnitatea. România este astăzi în halul ăsta și din cauza mea, a ta, a nostră.

Web Hosting
Am invadat lumea și ne mândrim. Am cucerit Pământul dar… am pierdut o țară, una cum nu mai există nicăieri în lume. Prețul nu s-a meritat. Târziu, poate că este târziu sau poate că nu, să întoarcem românii din exod în contra-exod, înapoi acasă.

romaniaSă imaginăm un scenariu al groazei: patru milioane de români întorcându-se acasă în doar șase luni de zile.

Ar însemna un fenomen social catastrofal, mai ales pentru politicieni, pentru mafie, pentru DNA-ul care ține în brațe o parte din mafie și bate o altă parte, pentru cei îmbogățiți prin jaf. Ar însemna o lovitură crâncenă economiilor țărilor europene care ne găzduiesc astăzi, ar însemna că fiecare și-ar da cumva de treabă acolo acasă și… puțin câte puțin lucrurile se vor putea schimba în bine.

Plecarea românilor, am de multă vreme bănuiala asta, a fost un scenariu foarte bine regizat din afara țării. Veți spune că am dat în boala teoriilor conspiraționiste! NU. Dar reflectați!

Ar mai fi multe de spus, însă, hai să lăsăm atât pe astăzi.

Facebook Comments

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici