Uniunea Europeană se află pe punctul de a-și înființa o școală de instruire a spionilor. Decizia a fost luată zilele trecute, la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor Apărării și de Externe ai Uniunii Europene (U.E). Ei au căzut de acord asupra proiectului de înființare a academiei de spionaj, care să contribuie la consolidarea sistemului de apărare a Europei, potrivit Politico ș i The Telegraph.
Potrivit Telegraph, Miniştrii Apărării şi de Externe din cele 25 de state membre semnatare ale pactului militar european PESCO, au anunţat că vor să pună bazele unei şcoli de spionaj pentru a pregăti următoarea generaţie de agenţi secreţi europeni, însă Marea Britanie şi Danemarca nu va lua parte la acest proiect. Conform proiectului, şcoala de inteligență și securitate îşi propune să ofere instruire statelor membre UE, în cooperare cu NATO și cu agențiile naționale, dar şi pentru pentru a consolida eforturile continue ale blocului de a centraliza operaţiunile de apărare şi securitate.
Înființarea unei școli comune de spionaj a UE ar fi un mare pas înainte pentru comunitatea de informații a blocului comunitar.
„Şcoala comună de informaţii a UE“ va „oferi instruire în disciplinele de informaţii şi alte sectoare specifice personalului din acest domeniu din statele membre“, a anunţat Consiliul U.E într-un comunicat remis după întâlnirea miniştrilor care a avut loc luni la Bruxelles
Iniţiativa, numită „Academia Comună de Informaţii a UE”, urmează să fie condusă de Grecia, dar va avea o bază în Cipru. Această decizie a atras deja critici, dat fiind faptul că Grecia și Cipru sunt două state care se află în relații bune cu Rusia și în relații mai dificile cu Turcia. Iar această alegere vine în contextul în care tensiunile legate de operaţiunile de spionaj ale Rusiei în Europa, inclusiv în Balcanii de Vest, sunt în creştere.
Şcoala de spionaj reprezintă numai unul dintre cele 17 proiecte asupra cărora au căzut de acord miniştrii din toate statele membre cu excepţia Maltei, Danemarcei şi Regatului Unit.
Celelalte idei în cadrul pactului militar european numit Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) pornesc de la îmbunătăţirea instructajului şi a dotărilor şi merg până la impulsionarea operaţiunilor în domeniul maritim şi aerian.
Miniştrii europeni ai Apărării au căzut de asemenea de acord asupra unei serii de noi iniţiative care includ crearea unei noi tehnologii pentru drone şi „supravegherea spaţiului militar”.
Potrivit Politico.eu, Marea Britanie s-a opus anterior tentativelor Bruxelles-ului de a crea propriul său serviciu secret, considerând că acesta va concura inutil cu reţeaua de spionaj Five Eyes (Cinci Ochi), formată din statele Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie. Însă oficialii de la Londra au renunţat se se mai opună unei astfel de iniţiative, inclusiv faţă de crearea unei armate U.E, de la referendumul din 2016 privind ieşirea sa din Uniunea Europeană (Brexit).
Marea provocare pentru PESCO, pentru UE în general, este să transforme proiectele în realitate. Diplomați europeni spun că mare parte dintre proiectele inițiale aprobate, anunțate cu mare fast anul trecut, nu au avansat semnificativ, mai spune Politico.eu.
Sursa citată scrie că, decizia a fost luată după o perioadă mai lungă în care UE evita să înainteze o politică clară de apărare.
Recent, preşedintele francez Emmanuel Macron a intrat într-un conflict cu omologul său american Donald Trump după ce a făcut apel la crearea unei armate europene pentru ca UE să se apere împotriva unor ţări precum China şi Rusia, dar chiar şi a Statelor Unite.
Trump l-a criticat dur pe Macron pentru că a catalogat Statele Unite ca fiind un pericol la adresa Europei chiar şi după ce a avut loc o întâlnire între cei doi lideri la Paris înaintea ceremoniilor ocazionate de cea de-a 100-a aniversare a sfârşitului Primului Război Mondial, când disputa părea să se fi stins.
