sezonul rece, răcelile și remediile

”În fiecare sezon rece ne întâlnim la tot pasul cu guturaiul, tusea şi răguşeală. Se vorbeşte de răceală, gripă sau infecţie gripală – însă ce se ascunde în spatele acestor termeni? Vom încerca să explicăm semnificaţiile, pentru că diferenţierea dintre răceală şi gripă să nu mai constituie o problema.

influenzaCe înseamnă răceală.
Prin răceală se descrie o boală virală, care se manifestă prin guturai, tuse şi toate celelalte simptome generale. Peste 200 de tipuri de viruşi pot provoca o răceală, de aceea este posibil să fim răciţi de mai multe ori, consecutiv, la perioade scurte de timp.
Agenţii patogeni sunt atât de variaţi (rinovirusi, adenovirusi şi viruşi coronarieni), încât nu este posibilă vaccinarea – din fericire însă, de regulă, aceste afecţiuni nu ne pun viaţă în pericol. Răcelile sunt mai frecvente în perioadele reci, însă sunt posibile şi răcelile de vara. Infecţiile gripale adevărate însă sunt complet diferite.

Cum se instalează gripă?
Gripă este cauzată de virusul influenza. Acest virus este ordonat în 3 grupe iar materialul genetic al acestora este în continuă schimbare – de aceea, persoanelor expuse li se recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei. Problema infecţiei gripale este evoluţia bolii cu simptomele de răceală tipice însă mult mai accentuate, care pot afecta plămânii (pneumonia), inima (pericardită) sau creierul (inflamarea ţesutului).
În ultimii ani ne-am confruntat cu o serie de boli infecţioase cu simptome gripale, care au stârnit un val de îngrijorare la nivel internaţional – SARS şi gripă aviară sunt doar două exemple de infecţii virale, care pot fi periculoase şi pentru oameni.

Cum se manifestă răceală şi gripă?
Răceală şi gripă se manifestă iniţial prin acelaşi disconfort şi aceleaşi simptome. Durerile în gât, guturaiul, tusea şi răguşeală sunt simptome tipice. De cele mai multe ori sunt urmate de frisoane care indică o creştere a temperaturii, iar febra este însoţită de valuri de frisoane. La acestea se adaugă durerile de cap şi de membre, durerile în gât, stare generală de slăbiciune şi pierderea apetitului. Toate acestea completează tabloul bolii. În cazul gripei propriu-zise, simptomele şi starea de disconfort sunt spontane şi foarte puternice, astfel încât persoană suferindă poate numi exact momentul în care s-a declanşat gripă.
Bolile care se declanşează cu guturai sau lăcrimarea excesivă a ochilor sunt multiple, spre exemplu alergiile la polen sau praf. Prin guturai, tuşe, răguşeală îşi face simţită prezenţa şi o altă grupa de boli – cele ale copilăriei: pojar, oreion, rubeolă etc. După câteva zile însă apar şi iritatiile pe piele, simplificând astfel diagnosticarea. În cazul îmbolnăvirilor repetate sau de lungă durata în rândul copiilor, o cauza posibilă ar putea fi şi un defect imunologic ereditar, însă până la 6 răceli pe an în timpul copilăriei nu constituie un motiv de îngrijorare.

Nas înfundat, simptom tipic pentru răceală
Nasul înfundat are o frecvenţa de 80% în cazurile de răceală. De îndată ce răceală se extinde la sinusurile parazanele, vorbim deja de sinuzita. O infecţie uşoară a ţesutului conjunctiv sau o extindere a agenţilor patogeni în timpan (prin trompa lui Eustache) conduce la o infecţie a timpanului în primele zile de boală. Atunci când viruşii se extind spre plămâni, tusea indică o afectare a bronhiilor (bronşită acută) care se poate transformă în pneumonie în cazul în care nu se intervine cu tratament.
Inclusiv în rândul copiilor, cel mai banal guturai poate conduce la o deteriorare a stării generale. Bebeluşii respiră aproape exclusiv pe nas – şi refuză să consume lichide atunci când au nasul înfundat, deoarece schimbul între respiraţie şi înghiţire este prea dificil. La cei mici, inflamarea mucoaselor conduce de cele mai multe ori la infecţia timpanului.
Nasul este aproape întotdeauna afectat la răceală, la fel şi sinusurile paranazale, ochii şi urechile, iar bronhiile, din fericire mai rar. În timp ce în cazul unei răceli comune, extinderea la organele din vecinătate, sinusuri paranazale, ochi sau bronhii, poate fi privită că o complicaţie, în cazul gripelor influenza, pot fi afectaţi plămânii, inima sau creierul. Extinderea virusurilor poate provoca pneumonii, pericardită sau inflamarea ţesutului creierului.
Dat fiind faptul că boală slăbeşte sistemul imunitar şi mucoasele sunt sensibile, bacteriilor le este mai uşor să se dezvolte (ex: pneumococi) putând să provoace aşa-numitele suprainfectii (infecţie secundară). Pneumonia virală se suprapune cu cea bacteriană.influenza

Cum se stabilieste diagnosticul.
• Anamneză (stabilirea parcursului bolii). Durata şi gravitatea pot determina dacă avem de-a face cu o răceală sau o gripă.
• Examenul clinic (controlul) cuprinde inspecţia (examinarea vizuală), palparea (examinarea cu mâna), percuţia (lovire uşoară şi repetată) şi auscultatia (examenul organelor interne prin ascultarea cu stetoscopul). Un nas înfundat este uşor de recunoscut datorită mucoasei roşii, inflamate, iar dacă lovirea uşoară a frunţii sau a oaselor pomeţilor provoacă durere, de cele mai multe ori indică o infecţie a sinusurilor. În cazul infecţiei timpanului, cu ajutorul otoscopului se va putea observă timpanul înroşit şi chiar lichid în spatele acestuia. Cavitatea bucală şi faringele sunt de cele mai multe ori roşii, iar amigdalele sunt inflamate sau în cazul infecţiei bacteriene secundare, prezintă chiar puncte albe pe suprafaţă. În cazul tusei, prin ascultarea cu stetoscopul, se poate auzi zgomotul produs de bronhii. În cazul pneumoniei, sunetul respiraţiei este modificat în perimetrul afectat.
• Ecografii, radiografii, tomografie computerizată (CT) şi rezonanţă magnetică nucleară (RMN). De cele mai multe ori, procedurile de diagnosticare imagistică nu sunt necesare în cazul răcelii. O infecţie acută a sinusurilor poate fi identificată cu ajutorul ecografiei sau a unei radiografii. Pentru a exclude posibilitatea unei pneumonii, se va apela în majoritatea cazurilor la metodă radiografiei. Procedurile CT şi RMN sunt folosite în cazul unui progres dramatic al gripei influenza pentru a exclude afectarea inimii sau a creierului.
• Examinări extinse în cazul complicaţiilor. Atunci când există suspiciuni privind o infecţie secundară bacteriană, se poate realiza un exsudat faringian, se pot preleva probe ale mucoasei sau chiar teste de sânge pentru a stabili cu exactitate tipul agenţilor patogeni. În cazul unei pneumonii, radiografiile indică evoluţia bolii – infecţia cedează o dată cu începerea tratamentului sau s-a format un abces? În cazul pericarditei, ritmul cardiac se schimbă, fapt ce poate fi controlat printr-o electrocardiogramă (EKG).

Importantă unui sistem imunitar competent
Sistemul imunitar competent este condiţia de baza pentru a reuşi să trecem sănătoşi sezonul rece. O alimentaţie bogată în vitamine, cu fructe şi legume din plin, mişcare multă în aer liber, şedinţe de saună sau aplicarea cu regularitate a metodelor Kneipp Kneipp (metode care folosesc apă în tratarea şi prevenirea unor afecţiuni extrem de variate) sunt doar câteva modalităţi de întărire a sistemului imunitar. Un sistem imunitar slăbit va permite infecţiilor să se manifeste consecutiv, cu simptome din ce în ce mai accentuate.
Pe lângă alimentaţie şi mişcarea recomandată, mai sunt o serie de sfaturi pe care le puteţi urmă în sezonul răcelilor: evitaţi strângerea mâinilor altor persoane, evitaţi aglomeraţiile şi practicaţi inhalaţiile. Împotriva gripei reale există un singur remediu: vaccinarea anuală. În principal persoanele mai în vârstă, cu suferinţe cronice sunt considerate pacienţii de risc –acestea ar trebuie să acorde o atenţie deosebită vaccinărilor împotriva gripei şi a pneumococilor.
Dat fiind faptul că materialul genetic al virusurilor influenza este în continuă schimbare, protecţia asigurată de vaccin trebuie repetată anual.

Remedii tradiţionale şi reţete împotriva răcelilor
În fiecare familie sunt transmise din generaţie în generaţie reţetele şi remediile împotriva răcelilor şi a gripei – fie că vorbim de ceaiul de ceapă al mătuşii sau de supă de găină pe care o mâncăm în copilărie. Multe din aceste reţete sunt atât de eficiente încât nici nu mai avem nevoie de altceva pentru a vindecă o răceală. Nu uitaţi de inhalatii deoarece acestea vor ajută mucoasa inflamată a nasului să se cureţe.
În cazul durerilor de cap şi de membre, ajută de cele mai multe ori un analgezic sau un produs farmaceutic împotriva răcelii, eliberat fără reţeta – fie că este vorba de acid acetilsalicilic, paracetamol sau o altă substanţă activă. Reţineţi: din cauza efectelor secundare, nu trataţi niciodată răceală copiilor cu acid acetilsalicilic (aspirina)! Dat fiind faptul că atât gripă cât şi infecţiile virale sunt provocate de viruşi, antibioticele nu vor ajută. Acestea vor fi incluse în tratament numai în cazul instalării unei infecţii secundare bacteriene. În cazul în care simptomele se menţin pentru o perioada îndelungată, consultaţi un medic pentru a evita orice complicaţii severe!”

sursa:http://www.alphega-farmacie.ro/

Facebook Comments