Simboluri religioase şi geometrice în decorarea ouălor

SONY DSC

Încondeierea ouălorreprezintă un obicei străvechiîntradiţiaromânească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelorşi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de culturăspirituală specific românească.
Deoarece oul roşueste purtătorul unor semnificaţii profunde legate de învierea lui Hristos şi de reînnoirea naturii, creştinii s-au ostenit -l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative ancestrale, de o rarăfrumuseţe.
Oul văzut un simbol primordial, sămânţavieţii, potrivit tradiţiei, este vopsit şi încondeiat în zilele de joi şisâmbătădinSăptămânaMare, îndeletnicireaînroşiriiouălorfiindrezervată aproape în exclusivitate femeilor.
Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare, pentru înornamentaţia lui, de fapt, seoperează cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele dinnatură (plante, animale, obiecte casnice) şi cu modele de ţesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunzăşi o reconfirmare a creştinătăţiiromâneşti, crucea.
În Muntenia şi Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu maipuţine culori.
Înjudeţul Olt seremarcă centrul de la Obaga unde această ideletnicire populară a fost adusăla nivel de artă.
În Transilvania şiBanatse distinge încondeierea printr-o mare varietate de modele şi culori, iar ŢarăBârsei este renumită pentru desenul şicompoziţiaornamentalăşicromatică de o marefineţe.
Oamenii au simţit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu cearăcolorată, cu vopsele, cu mărgele, etc).
Decorarea ouălor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic„. Oul alb, golit de conţinut, sedecorează cu ceară pe spaţiilecareurmeazărămână albe. Sescufundă oul în vopsea galbenă, se scoate, seusucăşiseaplicăceară pe spaţiilecare vor rămâne, în final, galbene.
Apoi oul sevascufundăîn vopsea roşie. Procedeul serepetăînfuncţie de numărul de culori, pornindu-se de la culorile maideschisecătre cele mai intense. În final oul seacoperă cu un strat de nitrolac, carevadastrălucire oului şivaprotejadecoraţiunile.
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase.
Simboluri şisemnificaţii ale ouălor încondeiate

Câteva simboluri şisemnificaţii utilizate sunt:
– linia dreaptaverticală = viaţă;
– linia dreaptaorizontală = moartea;
– linia dublădreapta = eternitatea;
– linia cu dreptunghiuri = gândireaşicunoaşterea;
– linia uşorondulată = apă, purificarea;
spirală = timpul, eternitatea;
dublăspirală = legăturădintreviaţăşi moarte.

Dintre cele mai utilizate motive amintim:
– Crucea – semnul creştinătăţiiîn jud. Muscel apare o cruce micăîn punctul de încrucişare a douăbeţeşiîn cele patru compartimete câte o figura, care pe alte ouă, senumeşteargeşeancasaugoanga„;
– Crucea Paştelui – crucea cu carecreştiniiîmpodobescpasca pe carecreştinii o duc labiserica, în noaptea Învierii, numit în unele zone şiZiuaPastelor„;
– Crucea româneascăşi crucea ruseascăsau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciuliţelacapete;
– Crucea nafurei – crucea încrestată pe pâineadincareseîmpartenafurălaslujbabisericească;
Steaua – este un motiv răspândit, întâlnitmaialesînBucovinaşiîntot vechiul Regat. ÎnVâlceaşi Rm. Sărat, acest motiv este întâlnitşi cu numele de „floarea stachinei” sausteaua ciobanului”;

Mănăstireatot un simbol alcreştinătăţii;
– Regnul animal: albina, broască, şarpele, mielul;
– Motive vegetale: frunză bradului, garoafă, spicul grâului;
– Unelte casnice şi de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;
– Ornamente industriale, motive luate din industria casnică: clinul ce seformeazăla croirea cămăşilorşimânecile;
– Diverse: desagiişibrâul popii, calearătăcită, crucea paştilor.

_________________________________________

Orice sugestie sau comentariu ne-ar ajuta să îmbunătățim ziarul. Iar dacă poți considera articolul interesant și demn să îl afle și alții, te rugăm să îl distribui, ai aici mai jos butoanele anume. Mulțumim.

Articolul precedentUn risc mare în perioada Paștelui – tindem să devenim cu toții gurmanzi!
Articolul următorPaşte fericit dragi copii!
Scriitor și jurnalist, fondator Radio Vocativ, Revista Vocativ, Vocativ Plus, il romeno