Temerile copiilor

mintea copiilor

Temeriile copiilor sunt de cele mai multe ori nefondate. Aceștia găsesc diverse surse de frică precum anumite obiecte, persoane sau chiar locuri, mai ales în primii 5 ani de viață. Însă dacă observați aceste temeri și la copilașul dumneavoastră, nu aveți de ce să va alarmați, aceastea fiind reacții normale. Ei încă descoperă lumea înconjurătoare, așadar acordați-le timpul de care au nevoie pentru a face descoperirile necesare pe cont propriu. Cele mai populare temeri sunt privind singurătatea, frică de întuneric și de animale.

Frica de întuneric însă se clasează pe locul I în topul temerilor la copii mici. Însă în timp ce o astfel de frică nu provoacă alte tipuri de tulburări mai grave, teamă de animale de exemplu îi poate creă celui mic o stare de agitație și anxietate.Trebuie să îi explicați celui mic prin argumente solide că nu are de ce să îi fie teamă. Dacă observați însă că tot se ferește de animale și nu dorește să fie în preajmă lor, nu îl forțați. Dacă de exemplu, copilul dumneavoastră încă mai doarme cu veioză la vârstă de 7-8 ani, aceast lucru denotă că el încă are o temere anormală, la fel că și copilul care plânge când vede un câine că se apropie de el. În astfel de cazuri, trebuie să îi explicați că reacțiile lui nu sunt adecvate și să îl convingeți că nu are de ce să îi fie teamă. Atenție, nu este indicat nici să îl amenințați pe cel mic când nu se comportă corespunzător, că îl veți duce la câinele rău. Prin astfel de amenințări tot ce veți obține este să îi alimentați această frică nefondata, care în timp se poate agrava.

O temere destul de severă este frica excesivă care este adesea caraterizata prin tulburări de comportament și fobii care persistă chiar dacă motivul fricii dispare. Dacă observați că copilul se sperie și tresare la un simplu zgomot, este mereu agresiv cu cei din jur, se bâlbâie și este mereu agitat, acestea pot fi primele semne care prevestesc o tulburare mult mai gravă. Așadar, consultați un psihiatru cât mai curând, deoarece el este singurul capabil să judece astfel de manifestări și să le și găsească un tratament adecvat.

Care este originea fricii la cei mici?

Astfel de temeri sunt strict legate de o mai bună cunoaștere a vieții, așadar un copil care nu experimentează niciun fel de frică este un copil anormal. Cel mic trebuie să învețe singur de ce îi este teamă și de ce nu. Unora le este frică de apa, dar descoperă acest lucru abia când sunt aduși în față faptului. Însă contează și modul în care această reacționează. Unii sunt mai iritați și mai emotivi, pe când alții sunt foarte agresivi. Contează mult și atitudinea părintelui față de aceste situații și reacții. Nu trebuie lăsată o simplă frică să degenereze în ceva mai grav și mai obsesiv. Astfel de greșeli îl pot transform pe copilul dumneavoastră într-un copil fricos, care se va speria ușor de orice lucru. Este important să îl educați pe copil în acest sens și să îl ajutați să își țină sub control frică. Pentru că acest lucru să funcționeze, trebuie să îl înconjurați cu sfaturi bune, multe afecțiune, răbdare și înțelegere. (I-medic.ro)

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici