UE mai săracă

Brexit series for FT.

Europa știrbită – Brexit. Termenul indică ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, decizie consacrată prin referendumul care a avut loc la 23 iunie 2016.
Rezultatul a dus la o închidere definitivă a Insulei Majestății Sale față de o instituție niciodată prea iubită peste Canalul Mânecii, UE. Lipsa de sentimente comune accentuată din ce în ce și prin faptul că nu se dorea aderarea la euro a Marii Britanie.
Prima consecință a Brexit a fost demisia prim-ministrului Cameron, care, după avizul pozitiv inițial, a încercat ultimul efort pentru a convinge alegătorii să voteze pentru rămânerea în UE dar restul guvernului pe care îl conducea a fost întotdeauna acuzat de a nu fi adoptat o poziție clară și definitivă asupra subiectului iar această ambiguitate a erodat importanța orientărilor sugerate de vot care a dus la un rezultat considerat, de mulți, surprinzător.
Marea Britanie, euro sau nu euro, încă este un stat important în Europa și, pe de altă parte, UE a permis Marii Britanii să nu rămână izolată de deciziile importante cu privire la economie și geopolitică.
Victoria brexit-ului cu 51,9%, cu toate modificările relațiilor cu țările UE, survenite concomitent cu această situație, opiniile celor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord face să fie considerată acestă victorie a referendumului cumva și un eșec, iată, noul guvern britanic se confruntă cu nemulțumirea celorlalte națiuni ale Regatului, Scoția înainte de de toate, care deja a ridicat argumentul unui referendum pentru independență și de a reveni în Europa.
Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, (Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene are următorul conţinut: „Orice stat membru poate decide retragerea din Uniune în conformitate cu propriile necesităţi constituţionale”) declanşând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, relatează BBC News online. Scrisoarea urmează să fie înmânată astăzi miercuri 29 Martie 2017, lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, de către ambasadorul britanic la UE, Sir Tim Barrow.

În prima etapă, negocierile se vor concentra pe modul în care Marea Britanie va putea părăsi Blocul comunitar. Potrivit unor surse europene, Londra va trebui să accepte achitarea unor obligaţii financiare restante estimate la aproape 60 de miliarde de euro. Un plan de negociere obţinut de ziarul olandez De Volkskrant şi preluat de publicaţia britanică The Independent arată că, în cazul în care Marea Britanie va refuza achitarea obligaţiilor aferente apartenenţei la Uniunea Europeană timp de 43 de ani, dosarul va fi deferit Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

În a doua etapă, Marea Britanie va trebui să negocieze condiţiile viitoarei relaţii cu Uniunea Europeană. Londra speră să menţină accesul la piaţa europeană post-Brexit, dar, în acest sens, Bruxellesul probabil va impune respectarea unor condiţii-cheie.

Potrivit unui document oficial, strategia de negociere a Bruxellesului va include următoarele condiţii:
– insistenţa că accesul la piaţa unică depinde de respectarea de către Marea Britanie a celor patru libertăţi comunitare: libertatea circulaţiei persoanelor, bunurilor, capitalului şi serviciilor;
– propunerea unui acord pentru reglementarea situaţiei cetăţenilor britanici în spaţiul UE şi a cetăţenilor UE în Marea Britanie;

– pierderea de către Marea Britanie a unora dintre avantajele comerciale actuale;
– analizarea posibilităţii ca negocierile pe tema viitoarei relaţii bilaterale să înceapă abia după ce se va ajunge la un acord privind condiţiile în care Marea Britanie părăseşte UE.

Există următoarele posibilităţi: Marea Britanie ar putea obţine un acord avantajos cu UE, prin menţinerea accesului la piaţa comunitară (aşa-numitul „Brexit flexibil”); Marea Britanie nu va menţine accesul la piaţa UE (aşa-numitul „Brexit dur”); ori negocierile se încheie fără un acord cu Blocul comunitar, astfel că relaţiile vor intra sub incidenţa reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale altor tratate internaţionale.

Consecințele pentru românii din UK, și nu doar, sunt multiple, România ar putea primi mai putini bani de la UE, dacă Marea Britanie iese din UE. Marea Britanie este un net contribuitor la bugetul Uniunii Europene. Conform Trezoreriei britanice și Oficiului de responsabilitate bugetară, în 2015, Marea Britanie a contribuit la bugetul UE cu 8,4 miliarde de euro net. Dacă va ieși, nu va mai contribui cu acești bani și UE trebuie să găsească alte țări net contribuitoare care să aducă mai mulți bani la bugetul UE sau va tăia din cheltuieli. Acest lucru va afecta  țările net beneficiare, precum România. În anul 2015,  am beneficiat de 2,9 miliarde de euro net de la UE, conform Strategiei fiscal-bugetare făcuta publică de Ministerul român de Finanțe În decembrie 2015.

O alta categorie de români care ar putea fi afectată financiar de un Brexit este aceea a studenților plecați la studii în Marea Britanie. Ei nu vor mai beneficia de taxele de școlarizare reduse, aferente studenților membrii UE și ar putea plăti taxe mult mai mari, așa cum se aplica  acum celor are  nu provin  din țari UE.  Acest lucru ar putea determina o reducere a numărului de studenți români care își permit o diploma britanică. De ce diferențe de prețuri vorbim? De exemplu, Universitatea Oxford are o taxă de școlarizare, pentru studenți din țări ale Uniunii Europene, de 9.000 de lire. Studenții din țari UE pot lua un împrumut de la Guvernul britanic care să acopere total aceasta sumă. Pentru studenți internaționali, din afara Uniunii, taxa de școlarizare se ridica până la 22.000 lire și nu există acces la împrumut guvernamental. Dar asta nu e tot! La aceasta sumă se mai adaugă alte taxe de 7.000 de lire. Deci, vorbim de creșteri de până la 29.000 lire pe an, în anumite cazuri.

Dacă Marea Britanie iese din UE, acordurile de liber schimb și reglementările comune ale UE nu se vor mai aplica între Marea Britanie și România. Acestea ar trebui renegociate bilateral. Mai mult ca sigur, eliminarea lor va duce la o reducere a comerțului între cele doua țari. În 2015, conform Institutului Național de Statistică, valoarea exporturilor către Marea Britanie a fost de  2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă doar 4,4% din totalul  exporturilor României. Marea Britanie a fost a cincea destinație pentru exporturile românești,  după Germania, Italia, Franța și Ungaria. Tot în 2015, valoarea importurilor din Marea Britanie a fost de doar 1,5 miliarde de euro, adică 2,5% din toate importurile realizate de Romania. Marea Britanie s-a aflat pe locul 14, ca sursă de importuri pentru  România. Pentru ca legăturile noastre comerciale nu sunt foarte mari nici azi, când suntem  beneficiari ale acestor acorduri UE, efectele Brexit nu vor fi foarte mari pentru comerțul din România.

O ieșire a Marii Britanii din UE înseamnă ca investitorii englezi din România și cei romani din Marea Britanie nu vor mai beneficia de facilitați ale UE, de standarde și de reglementari similare. Acest lucru poate duce la o reducere a investițiilor și o reorientare a investitorilor către alte tari,  dacă România nu își negociază facilitați separate cu Marea Britanie, după  un eventual Brexit. Conform ultimului raport al Băncii Naționale Române privind stadiul investițiilor străine pe anul 2014, investițiile străine directe in Romania din Marea Britanie au fost doar de 1,5 miliarde euro, adică 2,5% din toate investițiile străine directe de la noi. Conform aceleași surse, Marea Britanie se situa pe locul 10 între țările care investesc la noi.  Luând în calcul faptul că  volumul ISD din Marea Britanie nu este prea mare nici acum,  când este membră UE, e posibil ca un Brexit să nu aibă un efect major asupra economiei noastre,  prin reducerea invențiilor britanice.

Brexit poate promova o atitudine de antiglobalizare in UE și ar putea reduce apetitul pentru semnarea altor tratate de liber schimb precum TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), între UE și SUA. Conform studiilor Comisiei Europene, nesemnarea TTIP ne va lipsi de beneficiile sale economice care includ creștere economică, crearea de locuri de muncă, scădere de prețuri și încurajarea IMM-urilor. Conform unui studiu realizat de Lucian Cernat, economist șef la DG Trade Commission, România ar putea beneficia de o creștere economică de 0,25% pe an și de o creștere a comerțului bilateral de 35%, dacă TTIP se semnează.

Un alt efect, deloc de ignorat, este că Brexit ar aduce nesiguranță,  instabilitate și posibilitatea reala ca alte țari să iasă din UE. Dincolo de posibila scădere a investițiilor din Marea Britanie, într-un astfel de context, România risca să piardă și alți investitori care se îndreptau spre România pentru ca e stat membru UE, o zona sigură și predictibilă. Mediul de afaceri autohton va fi, de asemenea, mai puțin doritor să riște investiții mari în perioada imediat următoare Brexitului. Toate ar putea duce la efecte negative asupra creșterii economice în România.

În concluzie, este cu siguranța,  dreptul britanicilor să decidă ce este mai bine pentru ei: rămânerea sau ieșirea din UE. Pentru noi, românii, rămânerea Marii Britanii in UE ar reprezenta un beneficiu din punct de vedere economic.  În general, avantajul României ar fi ca UE să rămână o uniune puternică, stabilă și predictibilă. (bibliografie: Ioana Petrescu, BBC, Wall Street, Consiliul UE)

Facebook Comments