Unde să întâmpinăm Învierea Domnului dacă ne aflăm în Italia

Pentru toți românii aflați vremelnic pe tărâm italian – se cade să vă ajutăm să vă găsiți cea mai apropiată Biserică Ortodoxă, unde să întâmpinați Învierea Domnului și să participați la slujbele Sărbătorilor Sfintelor Paști.

Pentru asta nu trebuie să faceți altceva decât să apăsați pe legătura marcată cu albastru și apoi să căutați pe site-ul care se va deschide în pagină nouă: Parohiile Bisericii Ortodoxe în Italia

Anul acesta, după cum deja știți, Sfintele Paști vor fi prăznuite pe 16 Aprilie în întreaga lume creștină, inclusiv ortodocșii de rit vechi.

Numele Bisericii Ortodoxe vine din limba greacă, de la ορθο (ortho – drept, corect) și δοξα (doxa – învățătură, cunoaștere), traducându-se deci prin „învățătura dreaptă“, sau „învățătura corectă“.

Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștile.

Paștele (latină pascha; ebraică פסח, pronunțat pessach pentru Paștele evreiesc,ebraică פסחא, în forma arameică, pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile creștine; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.

Paștile creștine au o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțării Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

Chiar dacă nu am ținut postul mare, chiar dacă Săptămâna Luminată o petrecem muncind și preocupați cu obișnuitele griji cotidiene, un moment de rugăciune, o zi la Biserică, adunarea familiei și a prietenilor pentru prăznuire creștinească, nu ar dăuna niciunuia dintre noi. Păstrarea credinței, apărarea valorilor noastre spirituale, dincolo de recăpătarea speranței mântuirii noastre, sunt astăzi imperative deoarece sensurile lumii contemporane ar părea că merg pe un drum amenințător pentru ființa trupească dar mai ales pentru cea spirituală, de parcă ”cineva” ar dori cu tot dinadinsul să ne lepădăm definitiv și total de Hristos.

Care dintre noi nu păstrează încă vie Lumina din Lumină a copilăriei, când mergeam cu părinții și bunicii, cu alţi copii, la Biserică în noaptea de Înviere şi când preotul anunţa: Veniţi să luaţi lumină?

V-aş ruga să îmi spuneţi dacă aţi considera un păcat situaţia în care anul acesta aş alege să prăznuiesc Paştile într-o Biserică Catolică.

Iată și un text pe care l-am scris vreme în urmă:

eu sunt tâlharul
dar cum aflu dacă sunt de-a stânga ori de-a dreapta?
eu sunt cel ce răstoarnă paharul de venin peste lume sau
sunt iertatul, raiul urcându-l împreună cu Tine?
învierea Ta, Hristoase, îmi tulbură înţelesul,
de-atâta lumină orbirea mea creşte şi mă doboară
cum să mă bucur în trupul acesta de sare?
cum să mă bucur în sufletul meu ce coboară iadului?
eu sunt tâlharul și-am luat ca un fur nepăsării curajul
şi l-am purtat cu trufie drept cale
credeam că eu, omul
sunt veşnic pentru că sunt stăpânul secundei
că pământului-i sunt rege şi că pot cu putere
să aflu, să-nving orice mistere şi… vai
eu sunt tâlharul şi ce-am păstrat din ce am furat?
sunt stăpânul amăgirii, sunt proprietarul durerii
şi mă mir cum de ţărâna atât m-a răbdat… – amarul
Doamne, îmi e
că port măşti, straturi-straturi de măşti, trupul meu
aprinde-mi lumina, înviază-mă, Ţie nu-ţi este greu…
dac-am fost cel care-ţi cere o minune
mută-mă-n cel care credea
iar dacă sunt cumva şi… smerit, nu mă recunosc în cel smerit
ia-mă cu Tine Iisuse în rai
vreau să pierd tot ce-am furat
întreg rău habarul
recunoaşte-mă, Hristoase, eu sunt tâlharul…

 

Orice sugestie sau comentariu ne-ar ajuta să îmbunătățim ziarul. Iar dacă poți considera articolul interesant și demn să îl afle și alții, te rugăm să îl distribui, ai aici mai jos butoanele anume.   Mulțumim.

Facebook Comments