Unul din patru români e afectat direct de sărăcie – cap de locuitor înfipt în coșul zilnic

Unul din patru români e afectat direct de sărăcie - cap de locuitor înfipt în coșul zilnic

România, țara tuturor resurselor, țara cu oameni harnici și iscusiți, țara cu frumuseți neasemuite, țară aflată pe cele mai străvechi vetre de cultură ale umanității, țara celor mai răbdători dintre oameni… românul rabdă și la propriu și la figurat!… România, o țară de emigrați aiurea prin lume. Până când?

O țară manelizată și unde cocalarii sunt valori, unde vedete sunt oameni de nimic la fel cum sunt și angajații mass mediei.

Patroni care disprețuiesc forța de muncă și presează pe salarii cât mai mici râvnind maximizarea profitului doar prin exploatarea sărăciei. Majoritatea patronilor nu au calificare managerială, nici în domeniul în care operează. De obicei sunt ,,săgeți,, ale politicienilor. Muncitori care, imediat ce șeful lor întoarce capul, ei se așază, luând oricând o pauză ori efectuând munca lor în mod defectuos ori ineficient și mai mereu plini de alcool. Statul care impozitează aberant angajatorii și angajații. Companii străine care sunt scutite de dări însă sporesc sărăcirea țării. Păduri care iau drumul Europei sub ochii politicienilor și cu avizul mult-lăudatei fățarnice UE.  Sindicatele o minciună și o înșelăciune pe banii muncitorilor. Diferențe aberante de salarii în România. O clasă de bugetari umflată nejustificat și cu mega-salarii, care afectează bugetul, în vreme ce profesorii și medicii trăiesc precar. Cei care vor și știu munci sunt batjocoriți, iar cei puturoși sunt promovați în politică sau folosiți ca intermediari ori ca infractori. O întreagă populație asistată social dintre care minim trei sferturi nu vor să muncească nicăieri. Mulți au depus jurământul către țară dar slujesc împotriva țării.

Unul din patru români e afectat direct de sărăcie - cap de locuitor înfipt în coșul zilnicÎn România este mare nevoie de o restructurare de sus în jos și de refacerea întregii structuri a statului și a legilor în proporție de minim 90%. Democrația croită după 89 este o minciună, țara este sub despotismul mafiot, transformând însăși Statul într-o mafie. Românii au luat calea pribegiei. Înapoi să vină… ”doar cu furci și cu topoare” și să curețe cancerul, politicienii!

În România bogații sunt politicienii, familiile acestora, afaceriștii pe spatele politicienilor și invers, Biserica și-a rătăcit scopul, are atât de mulți bani și averi și tot mai vrea, luând de la săraci în loc să-i ajute! Greul țării este dus de câțiva întreprinzători serioși care sunt tot mai mult presați de mafia numită Statul Român prin sistemele sale puse la dispoziția hoardei de interlopi numită PSD și, de asemenea, greul este dus de muncitorii care sunt nevoiți să suporte lefuri mizerabile.

Unul din patru români e afectat direct de sărăcie - cap de locuitor înfipt în coșul zilnicDacă ar fi concediate miile de consilieri politici și secretarele lor, miile de securiști care servesc orice altceva numai țării nu, dacă s-ar desființa pensiile speciale, retrasă de la plată armata de generali care nu au luptat nicăieri și nu au apărat nimic și nu își justifică gradul, dacă licitațiile cu statul nu ar mai fi trucate, dacă s-ar optimiza toate structurile de stat, ar fi bani așa de mulți încât România nu ar mai avea niciun cent datorie, nimănui.

Munca și resursele țării sunt la mâna conducerii statului iar aceasta este cel mai mare dușman al țării. Este mai rău ca pe vremea fanarioților. Justiția Română este un instrument în mâna mafiei. Poliția și alte structuri, de asemenea. Altfel, nu ar fi atâta nedreptate.

Unul din patru români e afectat direct de sărăcie - cap de locuitor înfipt în coșul zilnicIată cum se face că banii de la UE îmbogățesc tot bogații… – urmează un material preluat:


Programul pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, care a demarat acum nouă ani, este un eşec.

Specialiştii susţin că a fost gândit prost, pentru că nu a urmărit să ajute cu adevărat persoanele defavorizate, ci a avut un scop electoral. Cele 500 de milioane de euro pe care ni le-a dat Uniunea Europeană pentru combaterea sărăciei au ajuns în conturile unor politicieni şi ale unor firme prietene. Fie sub formă de contracte, fie sub formă de mită. Deşi a cheltuit jumătate de miliard de euro pentru combaterea sărăciei, aceasta a crescut în ultimii nouă ani cu două procente. Cei care au făcut lumină asupra modului în care au fost cheltuiţi aceşti bani sunt procurorii DNA. După mai multe scandaluri de corupţie la nivel înalt, Guvernul vrea să modifice politica cu privire la combaterea sărăciei.

România este pe locul doi în Uniunea Europeană ca nivel de sărăcie. Mai săraci decât noi sunt doar bulgarii. Ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică – INS – spune că unul din patru români e afectat direct de sărăcie.

Familiile sărace din România sunt cele în care fiecare membru e nevoit să trăiască cu mai puţin de 15 lei pe zi, bani pentru mâncare, haine şi plata facturilor.

 8 milioane de români trăiesc de la leafă la leafă

Institutul Naţional de Statistică afirmă că alte 8 milioane de români au risc de sărăcie sau excluziune socială. Acestea sunt persoanele care trăiesc chibzuit, de la o leafă la alta, fac faţă cu greu plăţilor facturilor, nu-şi permit haine noi şi nu rezistă la cheltuieli neprevăzute, ca o îmbolnăvire sau o înmormântare.

Pe fondul sărăciei din România, în 2008, Uniunea Europeană a decis acordarea de ajutoare pentru a atinge nivelul de trai al celorlalte ţări membre.

În ultimii nouă ani, Guvernul României a primit peste jumătate de miliard de euro, fonduri nerambursabile, bani destinaţi exclusiv ajutorării românilor săraci.

În primii șapte ani, programul s-a desfăşurat prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura. APIA a cumpărat, prin licitaţie publică, alimente care au fost distribuite primăriilor.

Cu banii din prima tranşă, de 24 de milioane de euro, au fost cumpărate făină şi zahăr pentru un milion şi jumatate de români. Categoriile defavorizate au fost stabilite de către specialiştii Ministerului Muncii.

 Săraci doar în campanie electorală?

Dragoş Cristian Dinu, fostul ministru al Fondurilor Europene, susţine ca guvernele din perioada 2008 – 2015 nu au gândit acest program cu scopul ţintit de a ajuta categoriile defavorizate.

După primii nouă ani de la implementare, oamenii implicaţi în aplicarea programului ajung la concluzia că a fost un eşec cu puternic caracter electoral. În multe situaţii, alimentele au fost distribuite în campaniile electorale.

 60 de lei de sărac

Guvernele din perioada 2008 – 2015 au decis să mărească numărul beneficiarilor. Numărul beneficiarilor s-a dublat chiar după primul an de la demararea programului. lmplicit, banii cheltuiţi pe alimente. Timp de şase ani, Uniunea Europeană a dat României un sfert de miliard de euro, pentru ca Guvernul să cumpere alimente pentru aproape 15 milioane de persoane.

Numărul românilor beneficiari de alimente:

2008 – 1.502.850 persoane

2009 – 2.877.756 persoane

2010 – 2.841.075 persoane

2011 – 2.385.433 persoane

2012 – 2.541.882 persoane

2013 – 2.513.160 persoane

Banii daţi de UE românilor săraci, 2008 – 2013:

2008 – 24.258.046 euro

2009 – 28.202.682 euro

2010 – 29.951.704 euro

2011 – 49.578.143 euro

2012 – 60.689.367 euro

2013 – 55.880.716 euro

În 2014, an cu alegeri prezidenţiale, guvernul condus de Victor Ponta, candidat din partea PSD la cea mai înaltă funcţie în stat, a decis modificarea legislaţiei privind ajutorarea persoanelor defavorizate. Prin hotărârea de guvern nr.799 din 19 septembrie 2014, gestionarea programului a fost trecută la Ministerul Fondurilor Europene, iar plaja beneficiarilor a fost mărită cu 50%. La fel şi banii alocaţi. Astfel, fiecărui sărac îi reveneau 60 de lei.

 500 de milioane de euro au dus la creşterea sărăciei în România

Guvernul a decis, concomitent, şi mărirea coşului de alimente pentru săraci. În primii ani, persoanele defavorizate au primit doar zahăr şi făină, iar din 2012 şi mălai, paste, lapte praf, biscuiţi, orez, fasole uscată, conserve de mazăre, bulion, carne şi chiar miere. În ultimii doi ani, nu toţi beneficiarii s-au mai dus să-şi ia pachetele cu mâncare.

În Slatina, anul trecut, o treime din pachetele au rămas depozitate mai multe luni într-o şcoală din oraş.

Funcţionarii primăriei Slatina au facut eforturi să distribuie pachetele cu alimente rămase din 2016 chiar și anul acesta.

Mărirea artificială a numărului beneficiarilor acestui program a fost făcută în Ministerul Muncii, în septembrie 2014, cu scopul scăderii ratei sărăciei.

În momentul demarării proiectului, în 2008, rata sărăciei în România era de 23,6%. Aceasta a scăzut în 2009 la 22,1% şi în 2010 la 21,6%, după care a crescut constant în ultimii ani, până la 25,4% în 2015.

Prin urmare, s-au cheltuit peste 500 de milioane de euro pentru combaterea sărăciei, în schimb acesta a crescut cu aproape două procente în 8 ani de derulare a programului.

Contract neacordat. Motivul: neînțelegeri la mită

Singurii care au avut de câştigat de pe urma derulării acestui program sunt acţionarii unor firme abonate la contractele din bani publici şi şefii APIA. Primii ar fi primit contracte de zeci de milioane de euro, iar ultimii, mită de ordinul milioanelor de euro.

Aurel Pană a fost director adjunct al APIA şi unul din liderii Partidului Conservator. În 2013, Aurel Pană era preşedintele comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei pentru persoanelor defavorizate. Valoarea contractului era de 16 milioane de euro. Procurorii DNA au adunat probe potrivit cărora directorul adjunct al APIA ar fi cerut mită.

Anchetatorii susţin că Aurel Pană ar fi cerut 1,2 milioane de euro pentru a aranja licitaţia în favoarea mituitorului.

De asemenea, Aurel Pană a mai negociat în paralel şi cu o altă societate contractul pentru ulei, dar nu s-au înţeles asupra banilor.

Aurel Pană a fost acuzat de procurorii DNA că a făcut presiuni asupra mituitorului, pentru că acesta întârzia cu plata banilor.

Pe 30 decembrie 2014, Aurel Pană a fost condamnat definitiv la 7 ani şi jumătate de închisoare.

 26 de milioane de euro dați pe acte false

În 2012, întreaga conducere a APIA a fost implicată într-un scandal de corupţie de proporţii. Directorul general al APIA, Dorel Gheorghe Benu, împreună cu directorul adjunct, Klara Melinda Kerekeş, şi cu şeful serviciului măsuri de piaţă, Anton Giminadis, ar fi atribuit ilegal unei firme din Bulgaria două contracte prin care ar fi prejudicat bugetul Uniunii Europene cu o sumă record.

În speţă, este vorba despre firma Viem Corporation din Bulgaria. În acte, firma este deţinută de către cetăţeanul bulgar Valeri Petrov.

La licitaţie, Viem Corporation a venit cu o ofertă de preţ foarte mică. Nu a prezentat documente din care să reiasă experienţa în domeniu şi nici scrisori de garanţie bancară împuternicite de o bancă din România. Cu toate acestea, bulgarul a primit contractul cu ajutorul celor trei funcţionari publici.

Fără să livreze marfa, firma bulgară a primit într-un cont care nu figura în contractul oficial, un cont dintr-un offshore din Cipru, un avans de 87 de milioane de lei. După ce a primit banii în avans, bulgarul a livrat românilor doar 2,6% din cantitatea de ulei care figura în contract şi 30% din cantitatea de făină.

Din cauza managerierii defectuoase a contractelor de achiziţie pentru faină şi ulei de către conducerea APIA din 2012, majoritatea românilor săraci nu a mai primit în anul respectiv cele două produse.

 Anchetați de DNA, dar în continuare în funcţii

Procurorii DNA au descoperit că patronul din acte al firmei Viem, Valeri Petrov, este de fapt un om al străzii. Cel care ar fi controlat în fapt firma ar fi fiul unui fost ministru al Agriculturii din Bulgaria.

Jurnaliştii bulgari de la Rise Project l-au găsit pe homeless-ul care a vândut faina şi ulei săracilor din România în valoare de 27 de milioane de euro.

Patronul din acte al firmei povesteşte foarte relaxat că l-au cautat atât procurorii români, cât şi bulgari, care i-au pus întrebari în legătură cu contractele încheiate de APIA cu firma Viem. Omul străzii le-a povestit că n-are nicio legătură concretă cu firma şi că doar i s-a dat să semneze nişte hârtii în care nu ştia ce scrie.

Cei trei funcţionari publici de la APIA, care au dat în avans 26,5 milioane de euro într-un cont dintr-un offshore din Cipru, unei firme conduse în acte de un om al strazii, lucrează şi în momentul de faţă în cadrul instituţiei, pe posturi de conducere.

În momentul de faţă, APIA încearcă să recupereze paguba din acest contract. Problema e că banii au fost livraţi într-un cont al unui offshore din Cipru şi nu în contul stipulat în contract, care era la o bancă din Sofia şi pentru care se eliberase o scrisoare de garanţie.

Afacerea cu miere contrafăcută

O altă achiziţie scandaloasă făcută de APIA a avut loc la sfârşitul anului 2013. Conducerea instituţiei a decis să cumpere miere pe care să o distribuie persoanelor defavorizate. APIA a pus la bătaie 2,2 milioane de euro pentru a achiziţiona 750 de tone de miere. După ce beneficiarii s-au plâns că mierea are un gust şi un aspect ciudat, mierea a fost retrasă de la distribuire, deoarece s-a constatat la laborator că era contrafacută.

Mierea ar fi avut un certificat de calitate, eliberat de autorităţile bulgare. Produsul a intrat în ţară cu respectivele documente de conformitate.

Licitaţia la miere a fost câştigată de firma Atifco Fine Food SRL, companie abonată la contractele din bani publici. Şi în acest caz, procurorii DNA au deschis un dosar penal.

Firma Atifco Fine Food SRL este controlată de oamenii de afaceri arabi Atef El Said Abd El Aziz El Keleini şi Ali A. Ali. Cei doi au fost reţinuţi de DNA pe 20 octombrie 2013 într-un dosar privind ample activităţi de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Un alt om de afaceri arab cu lipici la banii publici din România este Jihad El Khalil. El a primit în 2011 de la APIA două contracte, de furnizare de mălai şi orez, pentru care a încasat 19.172.964 de euro.

Banii au fost livraţi de APIA companiei SC Agro Chirnogi SA, unde acţionari sunt El Khalil Raji cu 0,005%, Jabre Nassif cu 0,005% şi firma Maria Group SRL, cu 99,99%, care e controlata de Jihad El Khalil.

Despre acest om de afaceri arab, jurnaliştii de la Rise Project au prezentat documente din care rezultă că Agro Chirnogi a plantat primele răsaduri pe terenul de la Nana al preşedintelui Traian Băsescu. Omul de afaceri arab, Jihad El Khalil, este anchetat de DIICOT pentru spălare de bani.

După transferarea în 2014 a programului de ajutorare a persoanelor defavorizate la Ministerul Fondurilor Europene, în ultimii trei ani s-au cheltuit peste 250 de milioane de euro. O mare parte din aceşti bani au ajuns în conturile unor firme controlate direct de politicieni sau de prieteni ai acestora.

Dobre și fiii… și contractele cu statul

Pe 2 decembrie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a atribuit, prin licitaţie, un contract în valoare de peste 9 milioane de euro firmei Dobre şi Fiii. Doi ani mai târziu, pe 7 iunie 2016, aceeaşi firmă a primit de la aceeaşi instituţie încă două contracte în valoare de 8,8 milioane de euro.

În momentul atribuirii contractelor, acţionar majoritar al firmei, cu 49%, era actualul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, care în momentul respectiv era doar deputat PSD de Constanţa. Celelalte acţiuni erau deţinute de Mircea Dobre, 2%, tatăl actualului ministru, fost consilier local în Constanţa din partea PSD, Magdalena Cristina Piuaru, 24,5%, sora actualului ministru, şi Dragoş Piuaru, 24,5%, cumnatul lui Mircea Titus Dobre.

Nouă zile mai târziu, pe 16 iunie 2016, Mircea Titus Dobre şi tatăl lui, Mircea Dobre, au ieşit din firmă şi şi-au cesionat acţiunile către sora şi cumnatul său, Magdalena Cristina şi Dragoş Piuaru, care acum controlează firma în procente egale. Soţia actualului ministru al turismului, Andreea Dobre, a lucrat şi ea la această firmă pană anul trecut.

Conform propriei declaraţii de avere, actualul ministru al Turismului a cotizat, în toamna anului trecut, 63.000 de lei pentru campania electorală a PSD.

Modul în care Ministerul Fondurilor Europene a realizat caietul de sarcini pentru acordarea contractelor de furnizarea de alimente persoanelor defavorizate ridică semne mari de întrebare.

Pe 2 decembrie 2014, ministerul a acordat patru contracte în valoare de aproape 35 de milioane de euro firmei Libro Events, al cărei obiect de activitate era curăţenia interioară a clădirilor. Pe 7 iunie 2016, aceeaşi firmă a mai primit încă două contracte în valoare de 8,75 milioane de euro. Aceste contracte au ridicat suspiciuni şi fostului ministru Dragoş Cristian Dinu.

 Introducerea meselor calde

Pâna pe 19 iunie 2013, firma Libro Events s-a numit AMMA General Store, iar obiectul de activitate al firmei era de activităţi ale bazelor sportive. Acţionarul unic al firmei era Georgiana Ivan.

La începutul anului 2013, firma AMMA General Store fusese acuzata în cadrul unui audit al Ministerului Tineretului şi Sportului de încheierea unor contracte dubioase cu Complexul Sportiv Olimpia, care era condus atunci de Mihaela Neagu. După schimbarea numelui, Libro Events şi-a schimbat în 2014 şi obiectul de activitate, în cel de curăţenie interioară a clădirilor, şi acţionarul, Alexandru Cristian Micu, despre care presa a spus ca este un interpus al fostei directoare a Complexului Sportiv Olimpia, Mihaela Neagu.

Din octombrie 2016, Mihaela Neagu a devenit acţionarul principal al firmei, cu 99% din acţiuni, diferenţa de 1% fiind deţinută de Georgiana Ştefan.

Reprezentanţii Libro Events au fost căutaţi la sediul firmei pentru un punct de vedere, dar nu au putut fi găsiţi. La adresa declarată în contractul cu Ministerul Fodnurilor Europene este doar un depozit, unde reprezentanţii Libro vin sporadic.

Deoarece au fost înregistrate rezultate slabe cu programul de ajutorare a persoanelor defavorizate, conducerea ministerului a decis să schimbe modul de cheltuire a acestor fonduri. Potrivit magnanews

VA URMA

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici