Viața pe caniculă – eu chiar rezist

Viața pe caniculă - eu chiar rezist

Roma – început de august, termometrele au înnebunit, afară, asfalt, bazalt, beton… pe care dacă încerci să scapi un ou, se frige instant. Ar părea că iese fum din anvelopele vehiculelor. Totul pare înecat într-un abur straniu. Oamenii, fie localnici sau turiști, își pierd mințile. I-a bătut Soarele-n cap! La propriu.

Iată cum mi-am asigurat bunăstarea: întâi de toate mă trezesc din obicei foarte de dimineață, înainte de ora cinci, și atunci, savurez unica delicioasă ceșcuță de cafea arabică (de obicei beam cel puțin cinci pe zi). Nu beau apă de la frigider, ci ținută în sticlă, cu dop – firește – jos pe gresie, în bucătărie. Micul dejun pe la opt dimineața: lapte cald și fulgi de ovăz.

Am aerisit foarte bine casa dis de dimineață, apoi am închis totul etanș. Am dat drumul în mijlocul camerei la un ventilator pus pe viteza cea mai mică și orientat opus față de locul unde stau la masa de lucru. În plus, am congelat pungi speciale de gheață și din oră în oră, în serie de câte cinci punguțe, le înlocuiesc pe suportul din fața ventilatorului. termometrul meu din casă indică invidiantele 19 grade. Stau în casă îmbrăcat normal, pantalon, maieu de bumbac, o cămașă cu mânecă scurtă. Nu am instalație de aer condiționat și nici intenția să îmi cumpăr!…

La ora unsprezece mănânc fructe proaspete de sezon, nu multe, cât să îmi facă plăcere, că doar nu mă îndop aiurea!…  – Un duș fierbinte ajută întotdeauna foarte mult pe caniculă. Iar pentru mai multe sfaturi corecte, consultați prietenii africani sau arabi care sunt obișnuiți cu temperaturile ridicate, eu încerc să supraviețuiesc la modul meu.

Abia după ora treisprezece îmi servesc o delicioasă supă-cremă de legume: am cumpărat legume congelate de la supermarket, îmi era lene să merg 5 minute până la halele unde găseam legume proaspete, așa cum vă recomand. Le-am fiert, răcorit și tras prin blender. Am adăugat, desigur, mici secrete: ulei extra-vergine de măsline, sare, o lămâie, zarzavat și usturoi. Zarzavatul mi l-a adus un bun prieten care are grădină și, leușteanul, pătrunjelul au alt gust aduse direct din grădina sa.

Nu mai beau absolut nimic alcoolic, nici măcar bere. Prefer acum apă, ceai diluat de ghimbir, borș proaspăt, lapte.

A trebuit să ies din casă. M-am îmbrăcat cu o cămașă albă de in, cu mâneca lungă, pantaloni subțiri de bumbac și pantofi lejeri. Firește, ochelari de soare și capul acoperit cu o pălărioară. Am evitat să stau mult pe drumuri, la un moment dat, mi-am dat de treabă într-un magazin, prefăcându-mă că sunt în căutarea a ceva… intrasem doar să mă răcoresc!… Apoi am intrat într-un bar fără aer condiționat și, spre mirarea celor din jur, am cerut un ceai fierbinte cu multă lămâie și mentă. Când m-am întors în stradă nu mai simțeam la fel de apăsătoare canicula.

Pe la patru după-amiaza mi-am pregătit bastonașe din pește, fripte și lăsate să se răcorească.

Seara din păcate încerc să mănânc mai înspre orele nouă, zece. Am puțină brânzică, ceva smântână, nu multă, roșii, și cam atât… Ies în grădina din spate, între timp aerisesc iarăși casa, constat că azi am fumat doar cinci țigări… (nu fumez în casă) este momentul să îmi beau zeama de legume pe care am pus-o deoparte când am făcut supa-cremă… este un deliciu!… I-am turnat peste și un pic de borș rece, dar nu am băut-o imediat, mai întâi viciu, țigara!… Pe la zece jumate… deja sub un cearceaf subțire de bumbac… citeam o cărțulie a unui autor necunoscut… Moș Ene, bine ai venit!…  Am visat păduri înverzite…

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici