Ziua Internațională a Limbii Materne – 21 februarie

1

Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog. Potrivit wikipedia.

Românii răspândiți în lumea întreagă, străduindu-se din motive de integrare să învețe limba țării gazdă, înțeleg diferit ce înseamnă să fii născut într-o limbă atât de frumoasă și plină de semnificații spirituale, aducătoare de vibrații întru înțelepțire… și, astfel, unii nu doar că se manifestă pe tărâmul cuvântului românesc, ci și întreprind diverse acțiuni la care atrag cât mai mulți români; alții, din păcate o mare parte, întâmpină dificultăți și se refugiază în limba împrumutată sau, adesea, înțesează limba română cu expresiile altei limbi, fiindu-le greu să separe clar cele două limbi, maternă și cea a țării gazdă, născocind o limbă amalgamată!

Sunt foarte multe cazurile în care limba maternă este limitată strict la ”supraviețuire”, la un bagaj lexic de o mie sau două mii de cuvinte… Mai concret, aceștia nu știu cât de cât limba țării în care s-au născut și crescut.

Iată, un bun prilej să facem din ziua mondială a limbii materne un act de conștiință și să evaluăm fiecare ”cum mai stăm la acest capitol!” și să căutăm acele acțiuni, inițiate deja sau să le creăm noi, unde să găsim oportunitatea reîntoarcerii la izvorul ființei noastre: limba română. Cititul, scrisul, frecventarea unor cercuri de români unde putem vorbi limba de acasă, participarea la spectacole românești, la evenimente culturale sau de societate, sunt gesturi care ne ajută să ne regăsim identitar ceea ce suntem prin naștere, români.

De asemenea, putem învăța mult mai bine o limbă străină atunci când cunoaștem limba noastră maternă. De exemplu, învățăm o expresie în altă limbă și nu știm semnificația acesteia în limba noastră, excluzând rarele cazuri când ea chiar lipsește… Nu o știm fiindcă nu știm bine limba maternă! Putem chiar înțelege foarte multe stări de fapt sau de spirit asociind înțelesurile din cele două, sau trei limbi învățate și astfel să lărgim capacitatea noastră de cuprindere… Nu în ultimul rând, putem arăta și străinilor câte valori au izvorât din limba noastră maternă.

Românii din alte țări se confruntă cu probleme legate de creșterea copiilor, aceștia având ca limbă maternă, firesc, limba țării unde s-au născut, preponderent în țara de adopție a părinților și iată: părinții și-ar dori ca pruncii lor să învețe limba maternă dar și limba maternă a lor, a părinților, româna. Desigur că este un avantaj pentru acești copii dar asta nu înseamnă că este și ușor!

Se resimte complexitatea acestei stări abia atunci când românii își duc în România copiii născuți în altă țară și …rudele, prietenii, ceilalți copii, percep pe copiii veniți în vacanță ca pe străini iar acest lucru nu este cu ușurință trăit de părinții care își doresc destul de mult ca fiilor lor să își respecte rădăcinile.

Cinste părinților care în strădania lor de a-și învăța copiii limba română își desăvârșesc ei înșiși cunoștințele, păstrează spiritul românesc. Cinste educatorilor, învățătorilor și profesorilor de pretutindeni. Cinste cititorilor și scriitorilor… dar, mai presus de toate, cinste uneia dintre cele mai expresive limbi de pe pământ, limba română, limba mea maternă.

Limba maternă a oricărui om de pe pământ trebuie respectată deopotrivă, este mijlocul prin  omul își manifestă ființa și apartenența etnică.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

vă rog adăugați un comentariu
introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.