Zsolt-Istvan Biro și József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaților, un proiect prin care Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România. Limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.

---

Deși Ținutul Secuiesc este interzis în România. UE respinge definitiv autonomia pe criterii etnice

Ținutul Secuiesc este interzis în România, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins definitiv autonomia pe criterii etnice.

În iulie 2013, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze cererea lui Attila Dabis și Balazs-Arpad Izsak privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorități naționale.

Cei doi etnici maghiari s-au folosit de o prevedere din Constituția Uniunii Europene, potrivit căreia, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii care provine din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte Parlamentului European, în limitele atribuțiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor. Prevederea se numește „inițiativă cetățenească europeană.

„Potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene, menținerea caracteristicilor etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale anumitor minorități „nu este un scop care ar putea justifica adoptarea unui act în temeiul politicii de coeziune”.

---

Acum, noua Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.

„Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc”, arată proiectul de lege.

Inițitorii spun că înființarea regiunii autonome este o expresie a indetității istorice a zonei și va asigura egalitatea de șanse a cetățenilor și protecția identității naționale maghiare.

„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit inițiativei legislative a celor doi deputați UDMR.

Aceștia susțin că autonomia comunității este dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Prin urmare, Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

„Competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internațional. Competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuție sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internațional. Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege.

Inițiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român.

Cu respectarea principiului menționat mai sus:

„- Competențele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.

– Delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.

– Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și în limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.

Ținutul Secuiesc, compus din județele Covasna, Harghita precum și „scaunul istoric Mureș”

Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele județe Covasna și Harghita, cât și scaunul istoric Mureș care aparține județului Mureș. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.

„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),

b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovźszna)

c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)

d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda)

e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)

f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)

g) Scaunul Mureș (Marosszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvâsărhely)

h) Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barót)”, arată inițiativa legislativă a deputaților UDMR.

Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Ținutului Secuiesc

Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

Dispozițiile menționate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.

Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc.

„Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în Ținutul Secuiesc. În privința folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege.

„Consiliul de Autoadministrare poate înființa, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție”, prevede propunerea de lege.

De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredințeze competențe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Ținutul Secuiesc va avea președinte. Mandatul acestuia este de patru ani

Potrivit proiectului, va fi și un președinte al Ținutului Secuiesc, precum și autorități ale Scaunelor – Consiliul Scaunal și Președintele Scaunului. Va exista și un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar.

„Președintele Ținutului Secuiesc este ales de către cetățenii Ținutului Secuiesc prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menționate.

O persoană poate avea maxim două mandate ca președinte al regiunii autonome. Președintele Ținutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcții publice sau private.

Totodată, Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc poate iniția printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din frncție a președintelui Ținutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunității din Ținutul Secuiesc, lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligațiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.

„În baza moțiunii de cenzură adoptată, Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc se adresează Guvernului României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru fincția de președinte a Ținutului Secuiesc. În cazul în care funcția devine vacantă, desemnarea noului președinte este valabilă pentru un mandat complet”, mai indică propunerea legislativă.

De altfel, în perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor președintelui Ținutului Secuiesc sau în cazul în care funcția devine vacantă, până la alegerea noului președinte, atribuțiile acestuia revin președintelui Consiliului de Autoadministrare, sau în caz de indisponibilitate, locțiitorului acestuia.

Atribuțiile președintelui Ținutului Secuiesc

Președintele Ținutului Secuiesc poate propune Guvernului României data desfășurării alegerilor ordinare și extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curții Constituționale control prealabil la proiecte de decizii și actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare.

El mai poate iniția referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

Limba maghiară va fi recunoscută ca limbă oficială a regiunii

„În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului. Toți cetățenii domiciliați sau rezidenți în Ținutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiții egale, în viața privată și cea publică, inclusiv în cadrul instituțiilor publice, precum și în fața autorităților publice, atât oral cât și în scris”, conform proiectului de lege.

De asemenea, autoritățile regiunii autonome, a scaunelor secuiești aparținătoare și autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea oficială și firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoașterea acestora, creând toate condițiile care garantează egalitatea lor deplină.

„În acele localități ale regiunii autonome în care cetățenii aparținând altor comunități naționale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localități sunt în minoritate numerică dar depășesc o sută în comună, o mie în oraș, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunități beneficiază de același statut ca și limba oficială a statului în fața unităților administrative respective”, mai prevede propunerea legislativă.

Totodată, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizațiile și societățile au dreptul de a înființa instituții de învățământ particular în limba maternă a comunităților, iar cultele religioase au dreptul la învățământ confesional în limba enoriașilor.

„Învățământul de stat și confesional în limba maternă este finanțat de la bugetul de stat și în mod proporțional de la bugetul autorităților administrațiilor publice locale, iar învățământul particular este sprijinit de stat. Limba de școlarizare a minorilor este hotărâtă de părinții sau tutorele legal al acestora”, explică inițiatorii în propunerea de lege.

În instituțiile de învățământ și educație în limba maternă a cetățenilor Ținutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităților naționale, -etnice și -lingvistice, precum și a istoriei, geografiei și etnografiei națiunii-mamă a acestora, cunoașterea tradițiilor și valorilor culturale.

În instituțiile de învățământ și educație cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însușirii limbii române.

În învățământul elementar, mediu și liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însușirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba și literatura română este predată după programe și manuale speciale.

„În învățământul profesional desfășurat într-o altă limbă decât limba oficială a statului, însușirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată. În unitățile de învățământ respectiv în cazul cursurilor de perfecționare din Ținutul Secuiesc, examenele de admitere și finale pot fi ținute în limba maternă”, precizează sursa amintită.

Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituțiile de învățământ în limba maternă este garantată, mai explică proiectului de lege.

În Ținutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată: a) în domeniul cultural; b) în domeniul creației artistice, al criticii de artă, cercetării și literaturii de specialitate; c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării; d) în domeniul popularizării culturilor naționale specifice; e) în toate domeniile de informare în masă.

„În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparțin acestor comunități, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ”, mai prevede inițiativa celor doi deputați UDMR.

De asemenea, cetățenii Ținutului Secuiesc au dreptul de a-și folosi limba maternă în fața organelor judecătorești.

Prefectul face legătura între stat și regiunea autonomă

Guvernul numește prefectul care veghează asupra respectării legalității în regiune. În cazul unor divergențe dintre Regiune și Guvern, prefectul are competența de mediere.

„Legile și ordonanțele precum și alte acte normative emise de către Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar prinfr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză”, potrivit sursei citate.

Deciziile Ținutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituționalității de către Curtea Constituțională.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaților, prim for sesizat, decizional pe proiectul de lege fiind Senatul. Potrivit stirile.tvr.ro

---

Ce ar însemna dacă toate mișcările secesioniste ar dobândi independența teritoriilor clamate?

Iată zonele unde mustește separatismul potrivit europolitics.ro:

---

BELGIA
Bruxelles
– grupurile etnice: valonii si flamanzii
– partidul politic care doreste unirea cu Franta: Unirea Bruxelles-Franta
– partidul politic care doreste uniunea cu flamanzii: Libertair, Direct, Noua Alianta Flamanda, Vlaams Belang

Regiunea Flamanda
– grupul etnic: flamanzii
– statul propus: Regiunea Flamanda
– partidele politice care sustin secesiunea: Noua Alianta Flamanda, Interesul Flamand

Regiunea Valona
– statul propus: Valonia sau Franta
– partidul politicc care sustine secesiunea: Unirea Valoniei
Disolutia statului belgian prin separarea comunitatii vorbitoare de limba olandeza de cea vorbitoare de belgiana prin acordarea dreptului uneia dintre ele de a-si afirma independenta prin a se uni cu Olanda sau Franta, dupa caz, este unul dintre cele mai dezbatute subiecte in Belgia. Conceptul este legat de situatia etnica si de tensiunile socio-economice dintre cele doua comunitati. Statutul capitalei Bruxelles intr-o Belgie impartita este neclar si controversat.

CROATIA
Istria
– grupul etnic: italienii istrieni
– regiunea autonoma propusa: Istria
– partidul politic care sustine secesiunea: Adunarea Democrata din Istria
Istria este cea mai mare peninsula din Marea Adriatica si este localizata intre Golful Trieste si Golful Kvarner. Trei tari impart aceasta peninsula: Croatia, Italia si Slovenia. Dupa Primul Razboi Mondial si dupa dizolvarea Imperiului Austro-Ungar, Istria a fost oferita Italiei. Dupa venirea la putere a fascistilor, croatii si slovenii au fost persecutati si fortati sa se supuna unui proces de italinizare. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Istria a fost inclusa in Iugoslavia iar Italia a ramas doar cu orasul Muggia, care se afla langa Trieste.

Rijeka
– partidul politic care sustine secesiunea: Lista pentru Fiume
– regiunea autonoma propusa: Fiume
Rijeka este cel de-al treilea oras ca numar de locuitori din Croatia (128.000 de cetateni) si se afla situat in Golful Kvarner. Datorita pozitiei sale strategice, atat Italia cat si Ungaria s-au batut pentru a pune mana pe acest oras. Italienii si sarbii constituie o minoritate importanta. In afara de limba croata, populatia de-aici vorbeste si o versiune unica a limbii venetiene (fiumano).

CIPRU
Ciprul de Nord
– grupul etnic: turcii ciprioti
– statul de facto: Republica Turca a Ciprului de Nord
Ciprul de Nord este un stat autoproclamat si nerecunoscut decat de Turcia, situat in partea de nord est a Ciprulyui. In 1974, dupa o lovitura de stat si o tentativa de a anexa Grecia, Ciprul a fost invadat de Turcia. Ciprul de Nord este dependent in mare masura de Turcia din punct de vedere economic, politic si militar. Orice tentativa de a gasi o solutie la nivel international a fost sortita esecului.

CEHIA
Moravia
– grupul etnic: moravienii
– partidul politic care sustine secesiunea: Moravane
Moravia este un tinut istoric din centrul Europei si, alaturi de Boemia si Silesia formeaza Cehia de astazi. A fost unul dintre cele 17 tinuturi ale Imperiului Austro-Ungar si unul dintre cele cinci ale Cehiei din perioada 1918 – 1928. Numele sau provine de la raul Moravia. Cel mai mare oras este Brno.

Silezia ceha
– grupul etnic: silezienii
– partidul politic care sustine secesiunea: Miscarea Autonoma Sileziana
In 1918, fostul Ducat de Silezia a fost impartit intre Polonia si Cehoslovacia, ultima alegandu-se cu partea vestica a tinutului.

DANEMARCA
Bornholm
– grupul etnic: danezii
– regiunea propusa catre secesiune: Bornholm
– partidul care sustine secesiunea: Partidul pentru Auto-Guvernarea Bornhol-ului
Bornholm, insula burgunzilor, este o insula daneza din Marea Baltica, in estul Danemarcei.

Insulele Faroe
– grupul etnic: feroezii
– statul propus: Insulele Faroe
– partidele politice care sustin miscarea de secesiune: Partidul Republican, Progresul, Partidul Popular, Partidul de Centru si Partidul Pentru Auto-Guvernare
Insulele Faroe inseamna un tinut autonom care face parte din Regatul Danemarcei si care se afla situat pe un arhipelag din Marea Norvegiei. Insulele Faroe si-au castigat autonomia incepand cu anul 1948 insa danezii controleaza, in continuare, siguranta militara, politia, justitia, moneda nationala si afacerile externe. Insulele Faroe au reprezentanti in Consiliul Nordic.

FINLANDA
Aland
– grupul etnic: alanzii suedezi
– statul propus pentru secesiune: Alandul
– partidul politic care sustine secesiunea: Viitorul Alandului
Aland este o regiune autonoma din Finlanda si care este populata de cea mai mare comunitate suedeza din aceasta tara, in proportie de 89%.

Sapmi
– grupul etnic: sami
– regiunea autonoma propusa a secesiona: Sapmi

FRANTA
Tinutul Bascilor
– partidele politice care sustin miscarea de secesiune: Abertzaleen Batasuna, Batasuna, Eusko Alkartasuna si Partidul Nationalist Basc
– alte organizatii care sustin secesiunea: ETA, Irrintzi
– statul propus: Eskadi (Tara Bascilor)
Tinutul Bascilor Francezi se afla in partea vestica a Frantei si constituie partea de nord-est a Tinutului Basc. Numele in limba basca este Iparralde iar tinutul basc din Spania este numit Hegoalde. Miscarea nationalista basca a aparut in 1963. In anii ’80 si ’90, o grupare paramilitara intitulata Iparretarrak a comis o serie de atentate pentru a obtine independenta tinutului.

Bretania
– grupurile care fac lobby pentru secesiune: Liga Celta
– partidele politice care sustin secesiunea: Adsav, Partidul Breton
– organizatii para-militare: Armata Revolutionara Bretona, Frontul pentru Liberarea Bretoniei
– statul propus: Bretania
Bretania este o regiune culturala din nord-vestul Frantei si este cunoscuta inca din timpul ocupatiei romane. Este granituita cu Canalul Manecii in nord, cu Marea Celtica si cu Oceanul Atlantic in vest si cu Golful Biscay la sud. Ducatul Bretaniei a fost abolit in timpul Revolutiei Franceze si, in 1789, s-a impartit in cinci departamente, pierzandu-si toate privilegiile.

Catalunia de Nord
– partidul politic care sustine secesiunea: Esquerra Republicana de Catalunya, Unitatea Catalana, Convergenta Democratica a Cataluniei
– statul propus: Tinuturile Catalane
Tinuturie Catalane reprezinta un termen care apare in scrierile acestei limbi si se refera la teritoriul cedat Frantei de Spania prin Tratatul Pirineilor din 1659.

Corsica
– partidul politic care sustine miscarea de secesiune: Corisa Libera
– statul propus: Corsica
Nationalismul corsican se manifesta inca din anul de la inceputul secolului trecut. In 1923, Partitu Corsu d’Azione a fost creeat de Petru Rocca, un iredentist italian, care a promovat unirea Corsicai cu Regatul Italian. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Rocca a cerut Frantei sa accepte autonomia Corsicai. De-atunci, corsicanii isi doresc suveranitate politica, separatia de Franta, impunerea unei taxe revolutionare (care s-a practicat in anii ’80) si promovarea limbii corsicane.

Savoy
– partidul politic care vrea secesiunea: Liga de Savoy
– statul propus: Savoy
Savoy este o regiune din Franta, cuprinde Alpii de Vest si se afla situata intre Lacul Geneva, la Nord si Dauphine, la sud. Tinutul istoric a rezultat din teritoriul feudal detinut de Casa de Savoy in perioada secolelor al XI-lea si al XIV-lea. Savoy a fost anexat prima oara de Franta in 1792 in timpul Primei Republici Franceze. In anul 1860, Savoy i-a revenit definitiv Frantei dupa Tratatul de la Torino dintre Napoleon al III-lea si Regele Victor Emmanuel al II-lea al Regatului Sardiniei, cel care a inceput procesul unificarii Italiei. Dinastia lui Victor Emmanuel, Casa de Savoy, a retinut taramurile italiene Piemont si Liguria.

GERMANIA
Bavaria
– grupul etnic: bavarezii
– statul propus pentru secesiune: Bavaria
– partidul care sustine aceasta miscare: Partidul Bavaria
Bavaria este cel mai mare stat din Germania si reprezinta 20% din suprafata totala a teritoriului german. Ducatul Bavariei a existat in perioada 1806 – 1918 si, chiar si dupa doua razboaie mondiale, identitatea s-a pastrat iar populatia din aceasta zona se considera mai intai bavareza, apoi germana. Sentimentul nationalist a aparut atunci cand Regatul Bavariei s-a alaturat Imperiului German dominat de protestantii prusaci in timp ce nationalistii bavarezi isi doreau sa mentina Bavaria la catolicism si independenta.

Frizia de Est
– grupul etnic: frizienii
– zona propusa pentru autonomie: Frizia de Est
– partidul politic: Die Friesen
Frizia de Est este o regiune de coasta din nord-vestul statului german Saxonia de Jos. Se afla intre Frizia de Vest (Olanda) si Frizia de Nord (Schleswig-Holstein). dupa razboaiele napoleone, Frizia de Est a fost ocupata de soldati prusi si rusi inca din 1813, apoi a fost reanexata de Prusia. In 1815, Prusia a trebuit sa cedeze Frizia de Est catre Regatul de Hanovra, care apoi a fost anexat el insusi de Prusia in 1866.

Lusatia
– grupul etnic: sorbii
– regiunea propusa pentru autonomie: Lusatia
– partidul politic care sustine autonomia: Alianta Lusatiana

UNGARIA
Giula
– grupul etnic majoritar: romanii
– regiunea autonoma propusa: Giula
Giula este un oras din tinutul maghiar Bekes si este centrul unei mici comunitati romanesti.

ITALIA
Sardinia
– statut: regiune autonoma
– statul propus: Republica Sardiniei
– partidele politice care sustin autonomia: Natiunea Sardina, Republica Independenta a Sardiniei
Sardinia este cea de-a doua insula ca marime din Marea Mediterana si este o provincie autonoma a Italiei. Cel mai mare oras din zona este Cagliari. In zona sunt pozitionate cam 60% din instalatiile militare italiene iar nationalistii de extrema stanga si-au exprimat intotdeauna nemultumirea cu privire la faptul ca activitatile militare dauneaza mediului. In 1970, criza economica ce lovise Italia si somajul ridicat au trezit resentimente fata de statul italian. Situatia a erupt atunci cand o serie de organizatii nationaliste si comuniste incepusera sa se ocupe cu rapiri de persoane. Acestei situatii i s-a pus capat abia prin anii ’90.

Tirolul de Sud
– statut: provincie autonoma
– statul propus: Statul Liber al Tirolului de Sud sau Austria
– partidele politice care sustin secesiunea: Uniunea Cetateneasca pentru Tirolul de Sud, Die Freiheitlichen
Majoritatea populatiei din aceasta zona este austro-bavariana si este vorbitoare de limba germana. Cel mai mare oras este Bolzano. Tirolul de Sud i-a fost promis Italiei de catre Antanta ca moneda de schimb pentru a lupta de partea sa in Primul Razboi Mondial. Teritoriul a fost ocupat de italieni in 1919 si, odata cu venirea la putere a fascistilor, regimul a facut eforturi imense pentru a italiniza aceasta zona. Atunci cand Hitler se pregatea sa atace Austria, acesta a avut o intelegere cu Mussolini ca Tirolul de Sud sa ramana in Italia. In 1943, atunci cand Italia a semnat armistitiul cu Aliatii, regiunea a fost ocupata de germani si a fost reorganizata. Acest statut nu a durat decat doi ani iar Tirolul de Sud le-a revenit italienilor in 1945.

Venetia
– statul propus: Republica venetia
– partide politice implicate: Liga Veneta, Proiectul Nord-Est, Liga Veneta Repubblica, Independenta Venetiana
Venetia este una dintre cele 20 de provincii italiene si a facut parte din Republica Venetiana, un stat independent timp de peste un mileniu. A fost cea mai mare republica maritima si, dupa razboaiele lui Napoleon, republica a fost anexata de Imperiul Austriac. Regatul Italiei a redobandit Venetia de la austrieci in 1866 iar regiunea este recunoscuta, astazi, si pentru miscarile sale ultra-nationaliste. Cel mai mare partid din zona este Venetist, unul dintre membrii fondatori ai Ligii Nordului.

LETONIA
Latgale
– grupul etnic: rusii
– regiunea autonoma propusa: Latgale
Latgale se afla in partea estica a Letoniei si se leaga de istoria lutheranilor. Regiunea este populata in mare masura de etnici rusi si este una dintre cele mai sarace zone din Uniunea Europeana. Aici, majoritatea electorilor au votat negativ la referendumul pentru aderarea Letoniei la Uniunea Europeana. Latgale a fost anexata in 1772 de Imperiul Rus dar, in 1920, regiunea a fost “inghitita” de Letonia. In baza Tratatului de Pace din 1920 cu Rusia sovietica, Latgale a devenit una dintre provinciile Letoniei. In perioada Razboiului Rece, rusii au sovietizat zona. Dupa caderea Cortinei de Fier, Latgale a ramas a Letoniei dar, incepand cu aprilie 2014 au inceput sa se reactiveze forte centrifuge care isi doresc alipirea zonei de Rusia.

LITUANIA
Samogitia
– grupul etnic: samogitienii
– partidul politic care sustine secesiunea: Partidul Samogitienilor

OLANDA
Frizia
– grupul etnic: frizienii
– regiunea autonoma propusa: Frizia
– partidul politic care sustine secesiunea: Partidul National Frizian

NORVEGIA
Sapmi
– grupul etnic: sami
– regiunea autonoma propusa: Sapmi

Kvenland
– grupul etnic: kvenii
– zona autonoma propusa: Kvenland

POLONIA
Silezia de Sus
– grupul etnic: silezienii
– partidul politic care sustine secesiunea: Miscarea Autonoma Sileziana
Silezia de Sus este regiunea sud-estica a Sileziei istoice. Incepand cu secolul a IX-lea, Silezia de Superioara a facut parte din Moravia, din Ducatul Boemiei, din Regatul Piast al Poloniei, din Coroana Boemiei, din Regatul Prusiei, din Imperiul German, apoi, in 1945, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial i-a revenit Poloniei. Cele mai mari orase din aceasta zona sunt Katowice si Ostrava.

Kashubia
– grupul etnic: kashubienii

PORTUGALIA
Azore
– grupul etnic: azorii
– statul propus: Azore
– partidul politic care sustine autonomia: Partidul Democrat al Atlanticului

Azore este una dintre cele doua provincii autonome ale Portugaliei. In 1931, populatia din Azore s-a revoltat impotriva dictaturii portugheze si, pentru un scurt timp, conducerea a fost preluata de rebelii militari. In 1943, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, conducatorul portughez António de Oliveira Salazar i-a lasat pe britanici sa isi instaleze aici baze aeriene si navale. Azore si-a castigat statutul autonom in 1976.

ROMANIA
Transilvania
– grupul etnic: maghiarii
– regiunea autonoma sustinuta pentru secesiune: Tinutul Secuiesc
– partidul politic care sustine secesiunea: UDMR, Partidul Civic Maghiar

Tinutul Secuiesc este o zona etnografica din Romania populata de secui, avand centrul cultural la Targu Mures. Istoria Tinutul Secuiesc este una extrem de tumultoasa si disputata de vecinii maghiari. Tinutul Secuiesc se afla situat in Transilvania, in interiorul arcului carpatic si a facut parte, de-a lungul timpului, din Dacia, Imperiul Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac, Principatul Transilvaniei, apoi din Romania. Pe scurt, dupa ce Tinutul Secuiesc facea parte din Transilvania care era sub ocupatia Imperiului Austro-Ungar gratie Compromisului din 1867 in decembrie 1918, inainte de sfarsitul Primului Razboi Mondial, delegatii romani din Transilvania au votat unirea cu Muntenia si Moldova. Aceasta miscare politico-sociala a fost recunoscuta in 1920 prin Tratatul de la Trianon. In 1940, Romania a fost fortata sa cedeze Transilvania de Nord la ungari ca, in 1947, prin Tratatele de Pace semnate la Paris dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Transilvania sa ii revina Romaniei.

SLOVACIA
– miscari pentru autonomie: Partidul Comunitatii Maghiare
– scop: dobandirea autonomiei teritoriale pentru blocul maghiar si autonomie culturala pentru toate regiunile unde maghiarii au o prezenta chiar si sporadica

SPANIA
Insulele Canare
– grupul etnic: canarii
– partidele politice care sustin autonomia: Coalicion Canaria, Partidul Nationalist Canar, Nueva Canarias

Andaluzia
– grupul etnic: andaluzii
– partidele care sustin autonomia: Partido Andalucista

Aragon
– grupul etnic: aragonezii
– partidul care sustine autonomia: Junta Aragoneza

Asturias
– grupul etnic: asturienii
– partidul care sustine autonomia: Partiu Asturianista

Insulele Baleare
– partidul care sustine autonomia: Partidul Socialist al Mallorcai

Tinutul Basc
– grupul etnic: bascii
– partidele politice care sustin autonomia: Partidul Nationalist Basc, Eusko Alkartasuna, Actiunea Nationalista Basca

Cantabria
– grupul etnic: cantabrienii
– partidul politic care sustine autonomia: Consiliul Nationalist Cantabrian

Catalunia
– grupul etnic: catalanii

Castilia
– grupul etnic: leonezii
– statele propuse: Castilia sau Tinutul Leonez

Galicia
– grupul etnic: galitienii
– partidul politic care sustine aceasta miscare: Blocul Nationalist Galitian

Tinutul modern al Spaniei s-a format in urma expansiunii statelor crestine din nordul Spaniei, un proces cunoscut sub numele de Reconquista. Mai multe regate independente crestine precum Asturia, Galicia, Aragon sau Catalunya au fost formate de proprii locuitiori sub stapanirea aristocrata, coexistand cu statele iberice musulmane.

Incepand cu tranzitia Spaniei catre democratie, dupa sfarsitul dictaturii lui Franco, au inceput sa apara mai multe miscari pentru dobandirea autonomiei in mai multe zone ale tarii. Unele zone si-au cerut efectiv independenta, precum Catalunya sau Tara Bascilor.

Cele doua mari partide ale Spaniei au viziuni diferite pe marginea acestui subiect. Partidul Popular incurajeaza o Spanie centralizata cu o piata unitara. Partidul Socialist Muncitoresc al Spaniei isi doreste un stat federal cu o autonomie mai mare pentru regiuni.

SUEDIA
Sapmi
– grupul etnic: sapmi

Scania
– grupul etnic: scanianii

ELVETIA
Geneva
– statul propus pentru autonomie: Republica Genevei

Jura
– grupul regional: jurassienii

Ticinio
– partidul politic care sustine autonomia: Lega dei Ticinesi

MAREA BRITANIE
after-scotland-votes-for-independenceCornwall
– grupul etnic: cornish
– regiunea care isi cere secesiunea: Cornwall
– partidul care sustine aceasta miscare: Partidul Verzilor din Anglia si Tara Galilor
Cornwall este o peninsula care se margineste la nord si vest de Marea Celtica si la sud de Canalul Manecii. Populatia de-aici se recunoaste a facand parte din natiunile celte si pastreaza o identitate culturala diferita de restul Marii Britanii.

Anglia
– grupul etnic: englezii
– partidele politice care sustin autonoia: UKIP, Democratii Englezi

Yorkshire
– grupul regional: yorkshireman
Yorkshire este un tinut istoric din Anglia de Nord si este cel mai mare din Regatul Unit. O mica povestioara: atunci cand Regele Richard al II-lea a fost inlaturat de la tron in 1399, Casa de York a inceput o lupta surda cu Casa de Lancaster pentru a pune mana pe tron. Totul a rezultat intr-un razboi civil cunoscut sub denumirea de Razboiul Rozelor.

Anglia de Sud
– grupul etnic: englezii
– statul propus: Wessex
Regatul Saxoniei de Vest a datat inca din anul 519 pana cand s-a unit cu statul englez la inceputul secolului al X-lea.

Ulster
– grupul etnic: scotienii ulster
– statul independent care este propus: Ulster sau Scotia
Ulster este una dintre provinciile Irlandei si se afla situata in partea de nord a insulei. Atunci cand Irlanda de Sud s-a rupt de Irlanda de Nord in 1920, granita dintre cele doua trecea prin Ulster. Sase tinuturi din nord-estul tinutului si-au dobandit dreptul de a se autoguverna inauntrul Regatului Unit. Unul dintre punctele cheie ale Tratatului incheiat in 1920 stipula impartirea Irlandei intre o zona aflata sub controlul Marii Britanii si Irlanda de Nord. Ostilitatile din Razboiul Irlandez pentru Independenta au luat sfarsit la 11 iulie 1921.

Scotia
– grupul etnic: scotienii
– statul propus: Scotia