Democrația este celebrată pe 15 septembrie. Ziua internațională a democrației amintește că trebuie să promovăm și să protejăm democrația. Iniţiativa acestei sărbători a aparţinut unui grup de 8 state, între care și România.
România în ultimii 30 de ani a fost supusă unei democrații ciudate: alesul a fost mereu cel mai crunt dușman al alegătorului… alesul a decis ce este mai bine pentru el și pentru grupul său mafiot, nu pentru țara lui.
Ziua reprezintă un prilej pentru un noi angajamente de respectare a statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului.
Ex-preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus: „Trebuie să ne amintim că democrația înflorește prin participare și este amenințată de apatie, teamă și intoleranță, dar și de provocările economice. Nu trebuie să luăm democrația ca atare“.
Ziua internațională a democrației a fost creată de ONU în 2007 și celebrată pentru prima dată în 2008. Ziua de 15 septembrie marchează adoptarea în 1997, de către Uniunea Inter-parlamentară (o organizație mondială a parlamentelor) a Declarației universale privind democrația, care afirmă principiile acesteia și elementele guvernării democratice.
„Dialogul și incluziunea sunt ingredientele cheie ale culturii politice bazate pe toleranță și respect reciproc. Dialogul între diferitele forțe politice și dialogul între politicieni și cetățeni sunt esențiale în găsirea de soluții eficiente“, a mai spus Schulz.
Democrația – în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία – demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = „puterea poporului”) este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.grecescul δημοκρατία – demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = „puterea poporului”) este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
