Puneți această întrebare despre casele viitorului, unor copii și adolescenți și veți afla că vor fi pline de gadget-uri. Cu ecrane tactile pe pereți, cu telecomenzi pentru fiecare mișcare pe care vrei să o faci, cu garaj la ultimul etaj și imaginația n-ar trebui să se oprească aici. Însă, casele viitorului, în care românii vor să locuiască, au o altă mare calitate.
Spațiul nostru de locuit nu trebuie să fie doar confortabil, cu acces la zone verzi și la dispozitive de ultimă generație care ne permit să pornim căldura ori alarma de la distanță. Locuința viitorului trebuie să îndeplinească un alt criteriu esențial pentru a răspunde nevoilor tuturor celor care o ocupă.
V-am provocat și pe voi să vă imaginați în ce fel de case vor prefera românii să locuiască peste o sută de ani și v-am dat patru variante de răspuns. Deși gusturile nu se discută, marea provocare a românilor, ca de altfel a tuturor europenilor în acest moment, este să-și construiască sau să-și cumpere locuințe eficiente din punct de vedere energetic.
Dacă vă întrebați ce vrea să însemne asta, atunci fiți fără grijă! Avem toate răspunsurile.
O locuință eficientă din punct de vedere energetic consumă puțină energie pentru încălzire, răcire și iluminare și nu irosește resursele pe care le are. La nivel european există o preocupare serioasă în a reduce semnificativ consumul de energie necesară asigurării confortului casnic.
Românii sunt din ce în ce mai interesați de locuințe care nu necesită multă energie pentru încălzire iarna și pentru răcorire pe timp de vară. Tocmai de aceea, statul a creat programe guvernamentale prin care subvenționează lucrări de izolare a locuințelor, de înlocuire a instalațiilor de încălzire, pentru amplasarea de panouri fotovoltaice, pentru schimbarea geamurilor, pentru înlocuirea sistemelor de încălzit apa și în vederea izolării acoperișului, mansardei sau terasei.
Însă, o casă nu devine eficientă energetic doar prin realizarea acestor investiții, ci și prin alegerea unui sistem de încălzire ce utilizează energie regenerabilă. În momentul de față, cele mai multe locuințe independente și eficiente din punct de vedere energetic folosesc energia solară pentru prepararea apei calde de consum și a căldurii, dar și pentru iluminare.
În zona Dobrogei au apărut deja și locuințele individuale conectate la instalații eoliene de mici dimensiuni, care produc energia electrică necesară încălzirii, răcirii și iluminării. În zonele cu tradiție în turismul balnear din România sunt la modă pensiunile și locuințele particulare încălzite cu apă geotermală. Totodată, un sistem de ventilație care extrage aerul viciat și-l filtrează, fără pierderi de căldură în timpul procesului, este un alt atribut al locuințelor viitorului.
Ce sunt casele pasive
Începând cu luna decembrie a anului 2020, toate clădirile de locuit din România vor respecta alte standarde de eficiență energetică. Decizia nu vine de la București, ci din Parlamentul European, unde s-a decis aplicarea unor măsuri de reducere drastică a energiei consumate pentru funcționarea unei locuințe. Așa a apărut conceptul de casă pasivă, o locuință prietenoasă cu mediul care aduce un plus de confort locatarilor ei și o calitate superioară a aerului din interior.
Iar confortul se măsoară în temperaturi confortabile și constante în întreaga clădire de locuit, fără condens și igrasie. O casă pasivă întrunește acest standard când consumul ei de energie se apropie de zero. Aceasta se diferențiază net de o locuință ecologică sau „verde”, fiindcă trebuie să îndeplinească niște cerințe mult mai exigente în ceea ce privește consumul de energie pentru încălzire/răcire/iluminare, păstrarea căldurii/aerului rece în interior și ventilația clădirii.
Și dacă vă întrebați cât costă o casă pasivă în comparație cu una care folosește energie convențională, răspunsul n-ar trebuie să vă întristeze. Deși lucrările de construire a putea costa cu până la 15% mai mult, cheltuielile sunt recuperate în câțiva ani datorită consumului redus de energie. O locuință prietenoasă cu mediul este o investiție, nu o cheltuială.
